Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12
noiembrie 2025, a hotărât următoarele:
 Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
 Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an
și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
 Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele
în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației s-a mărit marginal în septembrie, la 9,88 la sută, de la 9,85 la sută în
august 2025, în condițiile în care noile creșteri de dinamică consemnate de prețurile
combustibililor și energiei și de subcomponentele non-alimentare ale inflației de bază au fost
contrabalansate aproape în totalitate de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO și
produse din tutun.
Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației a crescut astfel la 9,88 la sută, de la
5,66 la sută în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia
electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Efectele directe
tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar
dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a
energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură
atenuat de decelerarea semnificativă a creșterii prețurilor LFO, în condițiile ieftinirii fructelor și
legumelor.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea în trimestrul III 2025,
urcând la 8,1 la sută în septembrie, de la 5,6 la sută în iunie. Ascensiunea reflectă transferarea
aproape integrală a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul
rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe
termen scurt. Influențe suplimentare moderate au venit din dinamica încă ridicată a costurilor

2/2
Str. Lipscani nr. 25, sector 3, București, cod 030031, România
T: +40 031 132 23 21 E: press@bnro.ro
www.bnr.ro
salariale și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor, precum și din
mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.
În luna octombrie 2025, rata anuală a inflației s-a redus ușor, la 9,76 la sută, în condițiile în care
scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și LFO au fost doar parțial
contrabalansate ca impact de continuarea accelerării creșterii prețurilor energiei, ca efect al
scumpirii gazelor naturale, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,1 la
sută.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC –
indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în octombrie 2025 la 8,4 la sută, de la
5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 6,6 la sută în octombrie,
de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 6,2 la
sută în octombrie, de la 5,3 la sută în iunie 2025.
Noile date statistice reconfirmă creșterea cu 1,2 la sută a activității economice în trimestrul II
2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluție ce implică o deschidere mai
modestă a deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 comparativ cu cea anticipată.
Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreșterii avansului în termeni anuali al PIB și
menținerea acestuia la 0,3 la sută în trimestrul II 2025, în contextul evoluțiilor de sens opus
evidențiate la nivelul celor două componente majore ale cererii agregate. Astfel, cererea
internă și-a accentuat scăderea de ritm în acest interval, în principal pe fondul comprimării
ușoare a formării brute de capital fix față de perioada similară a anului trecut și al descreșterii
pronunțate a aportului pozitiv al variației stocurilor, ce au fost doar parțial contrabalansate ca
influență de creșterea consumului gospodăriilor populației, după declinul ușor înregistrat în
trimestrul I 2025.
În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II
2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a
volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului
importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial s-a redus vizibil față de perioada similară din
2024, iar deficitul de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în
condițiile deteriorării balanței veniturilor primare.
Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul
semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în
condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor
majore față de perioada similară a anului anterior.

3/2
Str. Lipscani nr. 25, sector 3, București, cod 030031, România
T: +40 031 132 23 21 E: press@bnro.ro
www.bnr.ro
Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin în
termeni anuali, iar producția industrială a continuat să se reducă ușor în iulie-august în raport
cu intervalul similar din 2024. În schimb, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a
consemnat un amplu salt pe ansamblul primelor două luni din trimestrul III, în condițiile unui
reviriment pe toate segmentele, mai accentuat pe cel rezidențial. Totodată, variația anuală a
exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor în iulie-
august, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul precedent. Drept urmare,
deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat contracția în termeni anuali în intervalul
iulie-august 2025.
Pe piața muncii, datele recente arată atât noi descreșteri ale efectivului salariaților din
economie în iulie și august 2025, cât și o mică scădere a ratei șomajului BIM (Biroul
Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului III, după majorarea și menținerea acesteia la
o valoare medie de 6,0 la sută în primele două trimestre ale anului. În același timp, sondajele de
specialitate din luna octombrie indică o ușoară redresare a intențiilor de angajare pe orizontul
foarte scurt de timp după slăbirea accentuată din trimestrul III, dar și o restrângere a deficitului
de forță de muncă raportat de companii, inferioară totuși creșterii înregistrate pe ansamblul T3

2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în iulie-august,
      rămânând însă relativ ridicată, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a
      reamplificat în august, revenind la o valoare de două cifre.
      Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat întrucâtva scăderea în
      prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând totuși peste nivelurile din aprilie, iar randamentele
      pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat s-au înscris și s-au menținut de la mijlocul lui
      octombrie pe o traiectorie pronunțat descendentă, atingând valori minime ale ultimelor 12 luni.
      Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere relativ abruptă în prima decadă a lunii
      octombrie, pe care și-a corectat-o parțial ulterior, în contextul revizuirilor succesive ale
      așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor
      interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective.
      Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit descreșterea în septembrie
      2025, ajungând la 7,5 la sută, de la 8,0 la sută în august, în principal sub influența scăderii
      variației împrumuturilor societăților nefinanciare, dar și în condițiile în care ritmul creditului în
      lei pentru locuințe și-a stopat ascensiunea, iar cel al creditul în lei pentru consum a continuat
      să-și reducă nivelul de două cifre. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului
      privat s-a mai redus astfel ușor, la 69,1 la sută în septembrie, de la 69,3 la sută în august.

4/2
Str. Lipscani nr. 25, sector 3, București, cod 030031, România
T: +40 031 132 23 21 E: press@bnro.ro
www.bnr.ro
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra
inflației, ediția noiembrie 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații
disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în
următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea
din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de
expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea
începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă
abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe
partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat
anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în
interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării
presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească
ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri
fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul
continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu
convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției
pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o
parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina, iar pe de altă parte,
planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a
celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea
parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor
geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a
tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea
băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile
incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 12
noiembrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50

5/2
Str. Lipscani nr. 25, sector 3, București, cod 030031, România
T: +40 031 132 23 21 E: press@bnro.ro
www.bnr.ro
la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea,
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor
minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-
o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de
administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și
implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să
stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea
macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții
adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze
instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind
stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă
organizată în data de 14 noiembrie 2025 ora 11.00. Minuta deliberărilor privind adoptarea
deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în
data de 24 noiembrie 2025, la ora 15:00.