Comunicat de presă privind campania de dezinformare din mediul online la adresa BNR
În ultima perioadă se desfășoară o campanie de dezinformare pe rețele sociale și preluată de
unele publicații la adresa Băncii Naționale a României (BNR), prin difuzarea în mod repetat de
informații false, scoase din context sau denaturate. Chiar dacă BNR a răspuns în mai multe
ocazii la toate atacurile lipsite de fundament, observăm că acestea sunt reluate din dorința de a
spori notorietatea celor care le utilizează fără discernământ. În acest context, pentru corecta
informare a publicului, considerăm utilă reluarea următoarelor explicații:
- BNR nu este instituție bugetară. A lega situația financiară a BNR de bugetul de stat nu
are nicio rațiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din
profitul obținut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii
contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani
(2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste
condiții, apreciem că este contradictoriu și ilogic a acuza banca centrală că obține profit
și, în același timp, a susține că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza
cheltuielilor BNR. - Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din
veniturile proprii obținute ca urmare a desfășurării operațiunilor specifice băncilor
centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referință, în medie cu 7%, în timp ce salariul
mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creșterea
cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat și faptului că BNR a avut
funcții noi de îndeplinit în urma noilor cerințe legislative, ceea ce a condus la noi
angajări, dar și promovărilor și a politicii de recompensare a performanței referitoare la
acordarea de creșteri salariale. A confunda creșterea cheltuielilor cu personalul cu
creșterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporții. - Cheltuielile cu bunuri, servicii și alimente sunt supuse controlului Curții de Conturi și se
desfășoară conform standardelor de transparență impuse de lege, prin Sistemul
2/2
Str. Lipscani nr. 25, sector 3, București, cod 030031, România
T: +40 031 132 23 21 E: press@bnro.ro
www.bnr.ro
Electronic de Achiziții Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor
cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziții de alimente
sunt făcute pentru cantina BNR și evenimentele organizate de bancă, prin contracte
cadru pe mai mulți ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achizițiile
făcute de angajați în unitățile de alimentație. Sumele anunțate public ale acestor
contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective.
- Management. În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în
centrala băncii și 19 sucursale și agenții). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54
de directori și directori adjuncți în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai
puțini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt
publice și reflectă atât piața locală a muncii, cât și impactul prezenței BNR în cadrul
Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziții specifice, nivelurile salariale
din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai
puțin stratificate structuri de conducere (10 la sută față de media SEBC de 15 la sută). - Declarațiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de
12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curții Constituționale nr.
789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afișarea și menținerea declarațiilor de
avere și ale declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției, și nu ca reacție la
informațiile false distribuite în mediul online. - Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, nu
țintirea inflației, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în
cadrul general al economiei românești. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o
necunoaștere profundă a realităților macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv
propagării unor interpretări simpliste și neprofesioniste.
BNR dorește ca dezbaterile legate de realitățile economice și de rolul băncii în acest context să
se desfășoare în spiritul adevărului și folosind cu onestitate datele pe care BNR le pune la
dispoziție în totală transparență (Raportul anual 2024 https://www.bnr.ro/12049-rapoarte-
anuale). Denaturarea adevărului, crearea de falși adversari sau de falși eroi publici fac și mai
dificilă buna cunoaștere a realităților economice de care este atâta nevoie în momentul actual
în spațiul public.
