BNR, balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2025

În perioada ianuarie-martie 2025^p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7 656 milioane euro, comparativ cu 4 201 milioane euro în perioada ianuarie-martie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 997 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 503 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 140 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție negativă de 1 095 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
	Ianuarie – martie 2024			Ianuarie – martie 2025^p
	CREDIT	DEBIT	SOLD	CREDIT	DEBIT	SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)	36 001	40 202	-4 201	36 374	44 030	-7 656
A. Bunuri şi servicii	30 757	34 214	-3 457	31 865	37 822	-5 957
a. Bunuri	21 506	27 853	-6 347	22 074	30 418	-8 344
b. Servicii	9 251	6 361	2 890	9 791	7 404	2 387
servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor	757	29	728	717	26	691
– transport	2 241	1 139	1 102	2 333	1 240	1 093
turism – călătorii	946	2 025	-1 079	964	2 355	-1 391
servicii de telecomunicații, informatice și informaționale	2 541	973	1 568	2 635	1 130	1 505
– alte servicii	2 766	2 195	571	3 142	2 653	489
B. Venituri primare	2 911	4 612	-1 701	3 063	4 624	-1 561
C. Venituri secundare	2 333	1 376	957	1 446	1 584	-138
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor^e în România au însumat 1 672 milioane euro (comparativ cu

2 481 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2 979 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -1 307 milioane euro.

În perioada ianuarie – martie 2025, datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, până la 205 407 milioane euro. În structură:

datoria externă pe termen lung a însumat 156 881 milioane euro la 31 martie 2025 (76,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,2 la sută față de 31 decembrie 2024;
datoria externă pe termen scurta înregistrat la 31 martie 2025 nivelul de 48 526 milioane euro (23,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,7 la sută față de 31 decembrie 2024.

Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
	Datoria externă		Serviciul datoriei externe, ian-mar. 2025^p
	Sold la 31.12.2024	Sold la 31.03.2025^p	Serviciul datoriei externe, ian-mar. 2025^p
1. Administrația publică	107 361	109 993	2 388
Numerar și depozite	183	222	803
Titluri de natura datoriei	73 637	75 509	1 393
Împrumuturi	17 213	17 876	155
Credite comerciale și avansuri	396	455	37
Alte pasive*	15 932	15 931	0
2. Banca Centrală	4 533	3 364	1 330
Numerar și depozite	1 122	22	1302
Titluri de natura datoriei	0	0	0
Împrumuturi	0	0	0
Alocări de DST	3 411	3 342	28
Alte pasive	0	0	0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală	12 887	13 482	2 609
Numerar și depozite	7 265	7 664	2 512
Titluri de natura datoriei	5 536	5 693	26
Împrumuturi	0	0	0
Alte pasive	86	125	71
4. Alte sectoare	29 425	29 040	6 539
Numerar și depozite	0	0	0
Titluri de natura datoriei	830	890	7
Împrumuturi	14 980	14 438	3 370
Credite comerciale și avansuri	13 285	13 375	3 117
Alte pasive	330	337	45
I. Datoria externă (1+2+3+4)**	154 206	155 879	12 866
II. Investiția directă: credite intra-grup	50 687	49 528	9 642
Total datoria externă (I+II)din care:	204 893	205 407	22 508
Termen scurt	49 888	48 526	18 844
Termen lung	155 005	156 881	3 664
p) date provizorii include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual*** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,5 la sută în perioada ianuarie – martie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2025 a fost de 101,4 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.

Precizări metodologice

Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în https://www.bnr.ro/1074-baza-de-date-interactiva.
Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 iunie 2025.