Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova, conferințe în cadrul proiectului cultural-educativ Mediul și Universul
Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova continuă seria manifestărilor înscrise în cadrul proiectului cultural-educativ Mediul și Universul, cu două conferințe: PROIECTE DE COOPERARE INTERNAȚIONALĂ ALE ABA JIU: NEXOGENESIS ȘI COMBATEM SECETA LA DĂBULENI și SCHIMBĂRI CLIMATICE SAU VARIABILITATE CLIMATICĂ?, ce vor include o serie de videoproiecții susținute de dr. ing. Daniela Liana Dudău de la Compartimentul Relații Transfrontaliere, Administrația Bazinală de Apă Jiu, dr. chimist Sanda Adina Marian de la Serviciul Plan de Management Bazinal Jiu, Administrația bazinală de apă Jiu și dr. biolog Olivia Cioboiu, Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei, precum și de profesor dr. asociat Ion Marinică de la Departamentul de Fizică din cadrul Facultăţii de Științe a Universităţii din Craiova.
Este o lecție interdisciplinară cu tematici vizând noțiuni de hidrobiologie și meteorologie, respectiv:
– cunoașterea particularităților structural-funcționale ale ecosistemelor din sectorul românesc al Dunării (compoziția fizico-chimică a apei și sedimentelor, populațiile planctonice și bentonice);
– conservarea și protecția biodiversității acvatice și ripariene pentru afluenți ai Dunării în sectorul oltean (Km 811-661) în concordanță cu Directiva Cadru Ape a Uniunii Europene;
– implementarea proiectelor de cooperare internațională privind gestionarea durabilă a resurselor de apă în spațiul hidrografic Jiu-Dunăre;
– analiza comparativă a noțiunilor de schimbări climatice și variabilitate climatică în condițiile încălzirii globale, prezentarea evoluției statistice a regimului termic şi pluviometric pe anotimpuri în zone din sud-vestul României.
Monitorizarea biodiversității ecosistemelor acvatice are o importanță deosebită în contextul global al dispariției a numeroase specii de microorganisme, plante și animale ca urmare a activității umane, industriale și a variabilității climatice.
Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. Aceasta determină un impact major asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă.
Pentru a clarifica unele ambiguități care persistă de multă vreme în știința climatică facem precizarea că: în clima Pământului nu există procese de schimbări ci doar de variabilitate. Variabilitatea înseamnă o evoluție între anumite limite și este caracteristică entităților veșnice. De exemplu clima Pământului menține condiții necesare existenței vieții pe Pământ în limite largi, chiar dacă nu peste tot. Dacă în clima Terrei ar fi fost procese de schimbare, viața ar fi dispărut de mult și nu mai exista acum nici măcar un virus. Existența vieții pe Pământ este dovada clară că nu există procese de schimbare. Pământul este creat pentru a susține viața și mai ales viața omului.
Variabilitatea climatică este dată de variabilitatea factorilor cosmici care o generează. Factorii cosmici care caracterizează traiectoria Pământului în jurul Soarelui și determină menținerea vieții pe Terra sunt puternici și au stabilitate între anumite limite. O referire veche la aceștia găsim în Geneza: ,,Cât va fi pământul, nu vor înceta semănatul și seceratul, frigul și căldura, vara și iarna, ziua și noaptea”, prin care omul va exista cât va fi Pământul.
Ciclurile de răcire și încălzire climatică studiate, de-a lungul unei întregi vieți, de fizicianul sârb Milutin Milancovici, profesor la Universitatea din Belgrad dovedesc faptul că în timp ce clima se încălzește este normal ca ghețarii și calotele polare să se topească (nu neapărat total), iar în perioadele de răcire să crească grosimea gheții din calotele polare și din ghețari.
Încălzirea globală, cererea tot mai mare de resurse de apă din agricultură, industrie, precum şi poluarea în creştere în multe domenii duc la accelerarea apariţiei unei crize de apă care poate fi abordată şi rezolvată doar prin politici şi planificare globală la nivel regional și internațional.
La manifestare vor participa elevii Colegiului Ștefan Odobleja îndrumați de prof. de geografie Ramona Giurcă, prof. de limba și literatura română Clara Drăguț, Liceului Charles Laugier îndrumați de prof. dr. de geografie Mirela Enculescu, prof. de chimie și director Luminița Georgescu, prof. și director adjunct Alina Marcu, președintele Asociației GoRomania ing. mediu Răzvan Mihăilescu și formatori ai Asociației Dialoguri Europene Craiova reprezentați de Ramona Giurcă, Daniela Lavinia Burtea, Anișoara Băbălău.
Acţiunea coordonată de muzeograf dr. Olivia Cioboiu va avea loc vineri, 21 martie, ora 11.00 la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova și coincide cu perioada în care se desfășoară manifestări cultural-educative dedicate Zilei Mondiale a Apei și Meteorologiei (22-23 martie), sărbători internaţionale având ca obiectiv conștientizarea populaţiei privind resursele de apă şi gama de servicii pe care le furnizează în vederea creşterii economice și a managementului durabil al mediului, relația vreme-climă-apă în condițiile încălzirii globale, combaterea crizei de apă și canalizare.
În acest an, Ziua Mondială a Apei coincide cu Ziua Mondială a Ghețarilor, care se sărbătorește pentru prima dată, aceasta din urmă fiind parte a Anului Internațional al Conservării Ghețarilor, lansat la 21 ianuarie 2025 de către UNESCO și Organizația Mondială de Meteorologie (OMM). De aceea, campania din acest an are ca temă „Conservarea ghețarilor”, o problemă vitală în contextul variabilității climatice, deoarece ghețarii se topesc într-un ritm alarmant, afectând ciclul apei și expunând miliarde de oameni la riscuri precum: inundații, secete și creșterea nivelului mării.
International Association of Hydrogeologists – World Water Day 2025:
