Cei mai mulți părinți plecați să muncească în străinătate, din Regiunea Sud-Vest Oltenia, au sub 40 de ani/Aproximativ 1 din 3 copii (36%) cu părinții plecați are (și) mama plecată

0

  • Peste 40.000 de copii din Regiunea Sud-Vest Oltenia aveau părinții plecați la muncă în străinătate, în perioada 2021 – 2022, număr de aproximativ zece ori mai mare decât cel înregistrat de ANPDCA. În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinți plecați se află la vârsta pre-adolescenței;
  • Italia și Spania se află pe primele poziții ale țărilor de destinație pentru femei, iar Germania, Italia, Spania și Anglia pe primele locuri ca destinație pentru bărbați;
  • La nivel regional, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au șanse cu aprox. 50% mai scăzute de a avea controalele și analizele medicale anuale făcute și cu 30% mai mici de a avea schema de vaccinare aferentă vârstei completă.

Craiova, 4 aprilie 2024: Peste 40.000 de copii din Regiunea Sud-Vest Oltenia aveau, la nivelul anului 2021 – 2022, cel puțin un părinte plecat să muncească în străinătate, de 10 ori mai mult decât au înregistrat statisticile oficiale ale ANPDCA pentru aceeași perioadă, arată un studiu național complex, realizat de Organizația Salvați Copiii România. Cea mai mare parte (51%) a părinților care pleacă să muncească în străinătate sunt persoane tinere, până în 39 de ani. Italia și Spania se află pe primele poziții ale țărilor de destinație pentru femei, iar Germania, Italia, Spania și Anglia pe primele locuri ca destinație pentru bărbați.

Date din cercetare, care privesc Regiunea Sud-Vest Oltenia:

  • Aproximativ unul din trei copii (36%) cu părinții plecați are (și) mama plecată. Această pondere este semnificativ mai redusă decât media națională (43%). În 34% din cazurile în care mama este plecată, ea este unic susținător al familiei.
  • Intensitatea plecării este ridicată în cazul părinților cu nivel de școlarizare scăzut (11 clase sau mai puțin). 42% din mamele care pleacă din Regiunea SV Oltenia pleacă pentru că nu au loc de muncă în proximitate (aproximativ dublu față de media națională).
  • Italia și Spania se află pe primele poziții ale țărilor de destinație pentru femei, iar Germania, Italia, Spania și Anglia pe primele locuri ca destinație pentru bărbați. Situația este similară cu cea înregistrată la nivel național.
  • Aproximativ unu din patru părinți plecați la muncă în străinătate din Regiunea Sud Vest Oltenia lucrează în agricultură în țările de destinație. Ponderea taților care lucrează în construcții în țările de destinație este semnificativ mai mare decât media la nivel național.
  • Mamele (atât la nivel regional, cât și național) tind să NU trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în țară. Acest comportament este justificat parțial și de situația de unic întreținător al familiei. Ponderea mamelor care trimit bani acasă este mai scăzută la nivel regional decât media națională.
  • La nivel regional, aproximativ unu din trei copii cu părinți plecați nu este consultat cu privire la plecarea părintelui în străinătate. Implicarea copiilor în luarea deciziei de plecare în străinătate este similară cu cea la nivel național.
  • La nivel regional, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au șanse cu aprox. 50% mai scăzute de a avea controalele și analizele medicale anuale făcute și cu 30% mai mici de a avea schema de vaccinare aferentă vârstei completă. Acestei realități i se suprapune nevoia cu 46% mai mare a copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate de servicii medicale. Participarea scăzută la prevenție medicală și vulnerabilitatea medicală ridicată

caracterizează copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate la nivel național. Situația la nivel regional este semnificativ mai deficitară decât media la nivel național.

  • Ponderea celor care declară plecarea unuia dintre părinți în străinătate la serviciul public de asistenţă socială este ușor mai ridicată la nivel regional (61%) decât media la nivel național (39%). Ponderea celor care declară la școală plecarea unuia dintre părinți în străinătate este mai ridicată la nivel regional (72%) decât media la nivel național (57%). Cu toate acestea, diferențele între statisticile oficiale și cele înregistrate în studiu sunt semnificativ mai mari decât media națională, ceea ce indică un potențial deficit de agregare a datelor din plan teritorial (UAT).
  • Unu din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate nu frecventează școala zilnic. Ponderea regională este aproape dublă prin comparație cu media înregistrată la nivel național în rândul copiilor cu părinți migranți.
  • Riscul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate de a fi victime ale violenței domestice (21%) este, la nivel regional de aproape două ori mai mare  decât în cazul celorlalți copii, iar comparativ cu media înregistrată la nivel național pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate (7%) incidența acestui risc în Regiunea Sud Vest este triplă.

Concluziile sondajului regional, precum și propuneri de măsuri care să vină în sprijinul acestei categorii vulnerabile de copii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanți ai autorităţilor locale, ai școlilor și altor instituții relevante din judeţele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea în cadrul Conferinței privind situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate din Regiunea Sud-Vest, organizată de Salvați Copiii şi Ministerul Afacerilor Externe la Craiova. Evenimentul este cel de-al treilea din seria evenimentelor regionale care urmează după conferința națională cu aceeași temă din luna mai a anului 2023.

„Situația copiilor din România, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, reprezintă una dintre cele mai mari provocări sociale ale momentului. Extinderea, diversificarea și calibrarea adecvată a serviciilor de intervenție directă pentru acești copii este o provocare atât pentru sectorul guvernamental, cât pentru cel non-guvernamental. Este nevoie de abordarea acestei probleme într-o manieră complementară, care să răspundă în mod adecvat diverselor paliere de nevoi specifice ale acestor copii și familiilor lor, iar Ministerul Afacerilor Externe se raliază integral acestor demersuri, atât prin structura sa centrală, cât mai ales prin rețeaua sa de misiuni diplomatice și oficii consulare de peste hotare”, a declarat Janina Sitaru, secretar de stat pentru relații interinstituționale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

„Fenomenul copiilor rămași în țară a devenit una dintre constantele României. Este un fenomen complex, deopotrivă social, economic și care privește accesul copiilor cu părinți plecați la educație, sănătate și servicii sociale integrate. Este crucial ca programul dedicat acestor copii să fie unul integrat și să includă mereu părintele, unul dintre elementele esențiale fiind acela de a prezerva relația părinte – copil”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Studiul vizând evaluarea situaţiei copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din Regiunea Sud-Vest s-a desfășurat în 2022, pe un eșantion de 500 de familii şi este componentă a studiului naţional cu aceeaşi temă. Acesta a fost realizat în cadrul proiectului „Servicii de suport educațional și psihosocial pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, cod SMIS 139633. Analiza cantitativă a fost completată cu interviuri cu specialiști în domeniul protecției copilului și cu focus grupuri cu copii cu părinți plecați la muncă în străinătate din centrele de sprijin Salvați Copiii.

Notă pentru redactori

  • Peste jumătate de milion de copii din România, aproximativ 536.000 de copii, au avut în anul anterior efectuării studiului cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
  • Aproape un milion de copii (peste 950.000) au sau au avut experiența plecării unuia dintre părinți pe parcursul copilăriei, respectiv aproximativ unu din patru copii a trăit experiența traumatizantă a despărțirii de un părinte sau de amândoi pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru copilul rămas acasă, plecarea părintelui este resimțită ca o traumă, de cele mai multe ori cea mai mare de până atunci.
  • O treime dintre copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au ambii părinți sau părintele unic susţinător de familie plecat. Pentru acești copii, despărțirea este semnificativ mai greu de suportat.
  • Legătura cu părinții este în majoritatea cazurilor zilnic, în special prin intermediul platformelor de socializare. Odată cu creșterea în vârstă a copilului frecvența comunicării scade, unu din cinci adolescenți vorbind cu părinții doar de 2-3 ori pe săptămână.
  • Majoritatea părinților trimit bani acasă lunar, ajutându-și familiile să depășească dificultățile cu care se confruntă. Conform Băncii Mondiale, românii au trimis în țară în perioada de referință (2020-2022) remitențe cu o valoare între 7-9 miliarde de dolari, reprezentând 3-5% din PIB, sumă de trei ori mai mare decât ponderea cumulată a investițiilor străine în România.

Servicii ale organizaţiei Salvaţi Copiii destinate protecției copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate

Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate a făcut necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010.

Peste 14.500 de copii şi 9.500 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas copiii sau părinți, au beneficiat de servicii de intervenție directă (consiliere psihologică şi socială, activităţi de suport şcolar şi de socializare pentru copii; educaţie parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulţi). Peste 130.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, respectiv la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.

În Regiunea Sud-Vest, am sprijinit 2.100 de copii şi persoanele în grija cărora au rămas aceștia în centre de suport din judeţele Dolj, Olt și Vâlcea.

Persoană de contact: Anca Stamin, Director Programe Organizația Salvați Copiii, anca.stamin@salvaticopiii.ro,

____________________________

Despre Organizația Salvați Copiii:

De 34 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii 3 de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. Este membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în 118 țări. Peste 3.700.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii România.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *