Mircea Geoană: „Pas cu pas” e prea încet, România are nevoie de un salt!

0

Mircea Geoană și-a lansat cartea „Bătălia pentru viitorul României” la Craiova, printr-un dialog cu Mircea Dinescu, în fața unei săli pline a Filarmonicii Oltenia. Deși l-a luat la rost explicit pe poet să nu cumva să deturneze politic discuția, autorul a avut un discurs împănat cu teme politice, fie pilde din trecut, fie îndemnuri pentru prezentul complicat al României.

Secretarul general adjunct al NATO și-a făcut în primul rând datoria de oltean, cu un elogiu la adresa lui Tudor Vladimirescu, căruia i-a găsiy relevanța actuală atât pe tărâm politic cât și în planul activității curente cu caracter militar. „Tudor Vladimirescu, poate din motive ideologice, este prea puțin pomenit, deși după părerea mea a avut o mare importanță pentru istoria noastră. Spun asta nu numai pentru că pe 21 martie, când a intrat în București, este Ziua Olteniei, ci și pentru că armata de panduri a lui Tudor a fost prima armată profesionistă a României. Ca o coincidență când a intrat acea armată de panduri în București a înnoptat în locul unde acum avem palatul Cotroceni. Ne-a mai lăsat ceva Tudor, în proclamațiile sale, acea zicere cu „Patria care este poporul, nu tagma jefuitorilor” și propunerea ca „dregătoriile țării să nu se mai vândă”. Vorbea atunci la finalul perioadei fanariote despre meritocrație și corupția din instituțiile admistrative. Ar trebui să fim mai mândri de el, mai ales că problema asta, cu dregătoriile pe bani încă ne mai apasă”, a spus Geoană.

Fost senator de Dolj timp de două mandate, Geoană a plusat la capitolul istorie locală și cu evocarea războiului Crimeii, primul, cel din secolul XIX, cu un îndemn către contemporani de a nu rata acest gen de moment complicat. „A avut tot timpul acest popor, un popor de supraviețuitori, o elită care, în momentele de mare cumpănă, de curemur geopolitic, de război, de criză, a știut să se adune și să ducă proiectul național mai departe. Războiul Crimeii vă spune ceva? Știți unde a început această confruntare în care Anglia și Franța au sărit în ajutorul Imperiului Otoman și au lovit Rusia? N-a început în Crimeea, a început pe Dunăre, la Calafat. Lev Tolstoi, are, ca ofițer al armatei țariste, semnătura în cartea de onoare a primăriei Calafat. E vorba de acel război în care englezii și francezii au lovit Rusia și au împins-o de pe Dunăre în Marea Neagră iar din Marea Neagră până la Marea Azov, dincolo de Mariupol, dacă vă spune ceva numele. Trăim un moment comparabil și acum. Se reîmpart cărțile, atât geopolitic, cât și militar, tehnologic, din toate punctele de vedere și nu ne permitem să ratăm acest moment. Pas cu pas cum spune o sintagmă, e prea încet. România are nevoie de un salt”, a mai spus Geoană.

Ulterior, la momentul declarațiilor de presă, Mircea Geoană a făcut din nou un apel ca lansarea de carte să nu fie interpretată în cheie politică, precizând că nu a luat vreo decizie cu privire la o potențială candidatură la prezidențiale. „Este o carte pe care am scris-o din toată inima. Este un apel la folosirea acestui moment extrem de complicat din instoria noatră pentru a face ceea ce înaintașii noștri au făcut. De fiecare dată când a fost un moment complicat, un război , o criză, românii au știut să folosească acel moment în devenirea noastră. Este o carte despre proiectul național, început în atât de multe locuri: de Școala Ardeleană, de Tudor Vladimirescu, de pașoptiști, de Cuza, de Brătieni, de regii româniei, de Regina Maria, de, într-o formă mai modestă, noi cei care am cobtribuit la integrarea euro-atlantică a României. Acum este un moment de același calibru și cartea me este un îndemn către români ca, încă o dată, să fim uniți și să ne autodepășim, pentru că, în asemenea momente progresul mediocru e nu doar insuficient, ci chiar periculos. Sper ca aici la Craiova, în Oltenia, de unde îmi trag rădăcinile și identitatea acest gest să fie  just interpretat. Nu e vorba de un act de pre-campanie sau de campanie. E pur și simplu datoria unui lider față de țara care mi-a oferit atâtea și pe care nu voi înceta s-o slujesc, indiferent de poziția ocupată”, a spus Geoană. Asta deși nu a făcut niciun secret din faptul că simte electoratul român gata să voteze un independent și că el personal se simte apt pentru un asemenea post „atât ca experiență politică cât și ca învățătură de minte”, după cum s-a exprimat adjunctul NATO. „Despre politică vom putea vorbi mai multe din iulie, când îmi voi încheia, zic eu cu succes, mandatul la NATO. Vom avea un summit, nu numai important, ci, zic eu, transformațional pentru NATO. Nu vreau să amestecăm lucrurile. Deocamdată îmi fac datoria la locul de muncă, iar o decizie în acest sens o s-o iau după. Eu am însă un sentiment al datoriei față de țară și vă asigur că voi continua să-mi fac datoria față de România fie dintr-o postură politică fie de altundeva. Oricum cred că țara ar putea profita de ceea ce am acumulat, atât ca experiență politică, dar și ca, dacă vreți, învățătură de minte. (…) Dacă m-ați fi întrebat acum zece ani dacă un independent ar putea avea câștig de cauză la alegerile prezidențiale în fața unui candidat de partid aș fi spus că în niciun caz. Acum însă au trecut deja 35 de ani de democrație, timp în care am încercat toate variantele posibile. Cred că, la ora actuală, publicul românesc, electoratul din țară și din străinătate, este pregătit pentru un independent. Românii cred că simt nevoia unui președinte independent, inclusiv în sensul de nedependent de vreun partid, de un președinte nearvunit unui partid politic, de un om care să poată lucra cu toate partidele. Sigur că sunt conștient de forța a ceea ce înseamnă forța mașinăriei de partid. Am fost ani de zile președinte la PSD, partid care mi-e în continuare drag, și cunosc aceste lucruri. Cred însă că, inclusiv turbulențele pe care le înregistrăm în acest an, cu decomasări, comasări și devansări de alegeri sunt un semn că partidele noastre actuale își dau seama că prezidențialele vor fi despre alegători și nu despre mașinăria de partid. Sunt după părerea mea, cele mai importante alegeri prezindențiale din ultimii 25 de ani, unele care vor da tonul pentru direcția în care se îndreaptă România în următorii 10-20 de ani”, a precizat Geoană.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *