O nouă donație primită de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” se alătură fondurilor existente în Muzeul Cărții și Exilului Românesc
O nouă donație primită de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” se alătură fondurilor existente în Muzeul Cărții și Exilului Românesc.
Colecția „Mihai Niculescu” a intrat în patromoniul instituției noastre prin bunăvoința profesorului Radu Șerban Palade, din București, căruia îi mulțumim și pe această cale pentru sprijinul adus proiectului nostru, menit să contribuie la reîntregirea culturii noastre naționale.
Din colecția „Mihai Niculescu”, disponibilă în curând la Muzeul Cărții și Exilului Românesc, fac parte cărți, manuscrise ale autorului, scrisori, fotografii, ce stau mărturie a vieții culturale a autorului, departe de meleagurile natale.
Poet și prozator postbelic, Mihai Niculescu s-a născut în Oltenița, județul Ilfov, într-o familie de institutori, tatăl fiind director al unui școli primare din Oltenița. În anul 1920, Mihai Niculescu s-a mutat cu familia la București, unde a urmat liceul „Mihai Viteazul”, apoi și-a luat licențele universitare în Litere, Filosofie și în Drept. În anul 1943 a fost trimis la Paris, ca redactor corespondent al gazetei „Universul”, iar după încheierea războiului a rămas în străinătate.
În anul 1956, Mihai Niculescu s-a stabilit la Londra, unde a lucrat în cadrul secției române a postului de radio BBC. În paralel a publicat proza, articole și recenzii în majoritatea revistelor culturale românești din exil, dintre care amintim „Almanachul Pribegilor Români”, „Revista Scriitorilor Români”, „Caete de Dor”. „Limite”, „Ethos”, „Ființa Românească”. La Londra a publicat „Cartea de vise” (Societatea Academică Română din Roma, 1959), „The Cobbler of Hydra”, tradusă şi publicată, alături de alte două povestiri, de Mircea Eliade în volumul „Fantastic Tales”, piesa de teatru „Aşa a fost să fie” (Joc de vorbe) (1976), volumele de poezii „Petreceri” (1977) şi „Toană de har” (1978).
Mihai Niculescu a fost o personalitate de prim rang a Exilului, pe care critica literară îl așează în descendența lui Ion Creangă și Calistrat Hogaș.
A murit la Londra, la 4 august 1994, la vârsta de 85 de ani.
Biroul de presă al Muzeului Cărții și Exilului Românesc