ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum șipentru modificarea și completarea unor acte normative – draft

1
G U V E R N U L R O M Â N I E I
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice,
descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative
Având în vedere situația financiară dificilă a României potrivit contului de
execuție bugetară, în care la data de 30.06.2023 în ceea ce privește deficitul bugetar
a fost înregistrat un procent de 2,32% din PIB respectiv suma de aproximativ 37 mld
lei la cheltuieli publice mai mare decât evoluția veniturilor publice încasate la
bugetul general consolidat;
Ținând cont de faptul că potrivit contului de execuție bugetară veniturile
realizate ale bugetului general consolidat au fost în valoare de 242,7 mld lei în timp
ce cheltuielile realizate la nivelul bugetului general consolidat au fost în valoare de
279,9 mld lei rezultând un deficit bugetar de 37 mld lei cu o pondere în PIB de 2,32%
iar angajamentul de reducere a deficitului bugetar în relația cu Comisia Europeană
a fost de 4,4 din PIB în anul 2023, pentru ca începând cu anul 2024 ținta de deficit
bugetar realizată să fie de 3% din PIB.
Întrucât din prognoza deficitului bugetar până la sfârșitul anului 2024, în lipsa
unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare
cât și pentru eficiența utilizării fondurilor alocate finanțării cheltuielilor publice,
nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce
în valoare absolută reprezintă 109,44 mld lei cu consecințe imediate asupra creșterii
costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru
investiții în cadrul Politicii de Coeziune cu un buget alocat de 46 mld euro cât și
asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență cu un buget
alocat de 29,33 mld euro;
Deoarece prognoza de deficit bugetar până la sfârșitul anului 2024 de 6,84%
din PIB nu se înscrie în angajamentul față de Comisia Europeană potrivit căruia
nivelul de deficit bugetar să fie de 4,4% din PIB iar comisia pe cale de consecință
poate pune în aplicare prevederile Regulamentului pentru Mecanismul de Redresare
și Reziliență precum și ale regulamentului specific Politicii de Coeziune conform
cărora se pot lua măsuri pentru suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar
reducerea fondurilor alocate României atât în cadrul Politicii de Coeziune cât și în
cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență;
Având în vedere că prioritățile strategice naționale sunt determinate de
implementarea volumului de investiții alocate din fonduri europene atât prin Politica
de Coeziune pentru infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura
educațională, infrastructura de sănătate dar și implementarea prin Planul Național
de Redresare și Reziliență a reformelor privind pensiile speciale, reformelor privind
sistemul general de pensii, reforma salarizării unice dar și reforma sistemului de
impozite și taxe și implementarea concomitentă a proiectelor de investiții publice în
2
infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, infrastructura de educație
precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică;
Întrucât din situația descrisă mai sus, pentru a rezolva problema de deficit
bugetar dar și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR și
Politica de Coeziune sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea
datoriei publice cât și pentru finanțarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri
care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin
administrarea eficientă a veniturilor publice dar și pentru utilizarea eficientă a
resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de
combatere a evaziunii fiscale dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și
resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea Statului Român;
Deoarece problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic
al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea
fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu
poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de
urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Capitolul I – Dispoziții generale
Art. I (1) Obiectul prezentei ordonanțe de urgență îl constituie reglementarea
unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice cu finanțare asigurată
din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul fondului unic de asigurări sociale de
sănătate, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului pentru șomaj precum și din
alte surse de finanțare legal constituite pentru a asigura utilizarea în condiții de
eficiență, eficacitate și economicitate a fondurilor publice alocate pentru finanțarea
cheltuielilor publice necesare operaționalizării serviciilor publice de interes local și
central precum și pentru administrarea eficientă a patrimoniului public proprietatea
publică a Statului Român precum și a unităților administrativ teritoriale, exploatarea
eficientă a resurselor minerale și a hidrocarburilor date în concesiune/delegare de
gestiune/administrare/alte forme permise de lege către companiile
naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral
de stat sau cu capital majoritar/integral deținut de unitățile administrativ
teritoriale;
(2) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică:
a) autorităților publice locale/județene/centrale după caz;
b) instituțiilor publice locale/județene/centrale care se află în coordonarea
/subordonarea/autoritatea autorităților administrației publice centrale și locale;
c) societăților comerciale/companiilor naționale/societăților naționale cu
capital majoritar/integral deținut de autoritățile publice centrale/locale/județene
după caz în subordonarea/coordonarea /autoritatea cărora acestea se află;
d) regiilor autonome de interes local/central după caz;
e) instituțiilor/agențiilor/autorităților autonome care au rol de
reglementare/control sau îndeplinesc alte atribuții care le-au fost stabilite prin lege;
f) institutelor naționale de cercetare-dezvoltare aflate sub
autoritatea/coordonarea/subordonarea Ministerului Cercetării Inovării și
Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precum și a Academiei
Române;
3
g) alte entități/structuri/comisii organizate potrivit legii ai căror conducători
au calitatea de ordonatori de credite și beneficiază de fonduri publice alocate pentru
desfășurarea activităților curente și de investiții;
Art. II (1) Conducătorii autorităților publice centrale/județene/locale au
obligația de a pune în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență până cel
târziu la data de 31 decembrie 2023 dacă nu sunt prevăzute alte termene speciale
pentru diferitele categorii de măsuri specifice aprobate prin prezenta ordonanță de
urgență;
(2) Conducătorii autorităților publice centrale/județene/locale după caz au
obligația de a mandata reprezentanții legali ai acestora în adunările generale ale
acționarilor sub autoritatea/coordonarea/subordonarea funcționează societățile
comerciale/companiile naționale/societățile naționale cu capital
integral/majoritar, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență pentru a aproba măsurile specifice care sunt
necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Măsurile
specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență
trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale societăților
comerciale/companiilor naționale/societăților naționale cu capital
majoritar/integral a statului sau a unităților administrativ teritoriale până cel târziu
la data de 31 decembrie 2023. Organele de conducere executivă răspund potrivit
legii de aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
(3) Conducătorii autorităților publice centrale/locale/naționale după caz au
obligația de a mandata organele de conducere executivă ale Institutelor Naționale
de Cercetare aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului
Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
precum și a Academiei Române, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pentru a aproba măsurile care sunt
necesare din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Măsurile
specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență
trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale institutelor
naționale de cercetare până cel târziu la data de 31 decembrie 2023. Organele de
conducere executivă răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei
ordonanțe de urgență;
(4) Conducătorii autorităților publice centrale/locale/naționale după caz au
obligația de a mandata organele de conducere executivă ale regiilor autonome de
interes național/local după caz aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea, în
termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
urgență pentru a aproba măsurile specifice care sunt necesare din aplicarea
prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Măsurile specifice rezultate din
aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență trebuie puse în aplicare de
către organele de conducere executivă ale regiilor autonome de interes
național/local până cel târziu la data de 31 decembrie 2023. Organele de conducere
executivă răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență;
(5) Conducătorii autorităților/instituțiilor publice autonome aflate sub
autoritatea/controlul/subordonarea/coordonarea Parlamentului României au
obligația de a pune în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență până cel
târziu la data de 31 decembrie 2023 dacă nu sunt prevăzute alte termene speciale
pentru diferitele categorii de măsuri specifice aprobate prin prezenta ordonanță de
urgență;
4
Art. III În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență termenii și expresiile de
mai jos au următoarele semnificații:
a) Autorități publice centrale/locale – autorități publice deliberative
/executive de la nivel local/județean/central în înțelesul dat de prevederile legale
în vigoare care utilizează fonduri publice pentru finanțarea cheltuielilor publice
alocate din bugetul de stat/bugetele locale/bugetul fondului unic de asigurări
sociale de sănătate/bugetul asigurărilor sociale/bugetul fondului pentru ajutorul de
șomaj/ alte surse legal constituite;
b) societăți comerciale/companii naționale/societăți naționale – entități
organizate potrivit legislației în vigoare care au în concesiune/delegare de
gestiune/alte forme permise de lege patrimoniul/resursele/activele Statului Român
sau ale unităților administrativ teritoriale sau care exploatează/administrează
bogății ale solului/subsolului și/sau resurse minerale/hidrocarburi sau care
prestează un serviciu public ori după caz activitate de interes public;
c) autorități/instituții/agenții autonome – entități care asigură exercitarea
unor funcții de control sau de reglementare în regim de putere publică care
desfășoară activități specifice de putere publică, sunt autonome din punct de vedere
financiar și funcțional sau care asigură operaționalizarea unui serviciu public și/sau
care din activitatea specifică pe care o desfășoară încasează taxe sau tarife pentru
utilizarea de către beneficiari activelor/spațiilor publice, indiferent de natura
acestora chiar dacă din acestea este asigurată finanțarea activității curente și de
investiții specifice a acestora;
d) entitate publică – orice entitate finanțată din fonduri publice sau din taxe
și tarife aprobate conform legii, indiferent de forma de organizare, de modul de
subordonare/coordonare indiferent sub autoritatea publică sub care își desfășoară
activitatea;
e) fonduri publice – fonduri alocate din bugetul de stat/bugetele
locale/bugetul asigurărilor sociale/bugetul fondului unic de asigurări sociale de
sănătate/bugetul fondului pentru șomaj/alte surse legal constituite prin care este
asigurată finanțarea cheltuielilor publice de natura cheltuielilor curente și de
investiții ale ordonatorilor de credite potrivit legii;
f) cheltuieli publice – cheltuieli destinate funcționării/activității de investiții
inclusiv cheltuielile de personal pentru autoritățile/instituțiile publice/institutele
naționale de cercetare/alte entități aflate în coordonarea /subordonarea
/autoritatea autorităților publice centrale/locale a căror sursă de finanțare este
asigurată din bugetul public și ai căror conducători au calitatea de ordonatori de
credite;
g) cheltuieli de personal – cheltuieli specifice pentru personalul încadrat întro autoritate/instituție publică/agenție/instituții autonome precum și cheltuielile
specifice pentru societățile comerciale/companiile naționale/societățile naționale
care cuprind atât cheltuielile în bani cât și în natură. Drepturile de natură salarială
sau în bani sunt stabilite atât prin legi speciale cât și prin contractele colective de
muncă sau prin alte prevederi specifice activității pe care acestea o desfășoară;
h) cheltuieli materiale și servicii – cheltuieli definite conform indicatorilor
din clasificația bugetară, specifice autorităților/instituțiilor publice/instituțiilor
autonome/autorităților naționale de reglementare care stau la baza funcționării
acestora pentru finanțarea cărora sunt alocate fonduri din bugetul public și ai căror
conducători au calitatea de ordonatori de credite;
5
Capitolul II – Prevederi referitoare la cheltuielile de personal/cheltuielile
materiale și servicii și bugetele locale. Condiții de funcționare ale instituțiilor
publice de subordonare locală/centrală;
Art. IV – (1) Numărul funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate la nivelul
secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de
demnitate publică asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie
2024 cu minim 20%;
(2) Conducătorii ministerelor/autorităților publice/autorităților de
reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal cu funcție de demnitate
publică de nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a
funcțiilor de demnitate publică asimilate au obligația de a formula propuneri către
autoritățile ierarhic superioare care au ca responsabilitate numirea acestora în
funcții de demnitate publică astfel încât să se încadreze în prevederile alin.(1) până
cel târziu la data de 1 ianuarie 2024;
(3) Dacă din aplicarea procentului de reducere de 20% prevăzut la alin.(1)
rezultă un număr de funcții de demnitate publică la nivelul secretarilor de
stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică
asimilate acestora sub unu numărul efectiv al funcțiilor de demnitate publică rămâne
unu;
(4) În situația ministerelor /autorităților publice/autorităților de
reglementare/instituțiilor publice care au încadrat personal cu funcție de demnitate
publică de nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a
funcțiilor de demnitate publică asimilate egal cu unu nu se aplică prevederile
alin.(1);
(5) Numărul funcțiilor de demnitate publică la nivelul secretarilor de
stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate vacante la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;
Art. V – (1) Numărul de posturilor de consilieri efectiv ocupate din cabinetele
președinților/vicepreședinților din cadrul autorităților de
reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central, președinților de
consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor,
prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele
conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până
cel târziu la data de 1 octombrie 2023;
(2) Dacă din aplicarea procentului prevăzut la alin.(1) rezultă că numărul
posturilor de consilieri efectiv ocupate din cabinetele președinților/vicepreședinților
din cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel
central, președinților de consilii județene/vicepreședinților,
primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de
consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local
este sub unu numărul acestora rămâne unu;
(3) În situația cabinetelor președinților/vicepreședinților din cadrul
autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel central,
președinților de consilii județene/vicepreședinților, primarilor/viceprimarilor,
prefecților/subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele
conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local în care numărul efectiv
de consilieri existenți la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
este egal cu 1 nu se aplică procentul de reducere prevăzut la alin.(1);
(4) Numărul posturilor din cabinetele președinților/vicepreședinților din
cadrul autorităților de reglementare/agențiilor/instituțiilor publice de la nivel
6
central, președinților de consilii județene/vicepreședinților,
primarilor/viceprimarilor, prefecților/subprefecților precum și a numărului de
consilieri din cabinetele conducerii autorităților/instituțiilor publice de interes local
vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;
Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din
statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență se anulează;
(2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru următoarele categorii de entități:
a) autorități publice de interes central și local;
b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor
unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică
la nivel de ministru;
c) autorități naționale de reglementare/agenții naționale și alte entități
publice de interes național;
d) instituțiile publice de subordonare centrală/locală ai căror conducători au
calitatea de ordonatori de credite;
e) institutele naționale de cercetare indiferent de
subordonarea/coordonarea/autoritatea unde acestea se află;
f) instituțiile/entitățile publice aflate în coordonarea /subordonarea
/autoritatea ministerelor, autorităților naționale ai căror conducători sunt asimilați
funcțiilor de demnitate publică de miniștri sau secretari de stat, autorităților publice
locale;
g) instituțiile/entitățile publice autonome aflate în subordonarea/
coordonarea /autoritatea Parlamentului;
h) Casa Națională de Pensii și casele teritoriale de pensii, inclusiv casele de
pensii speciale;
i) Casa Națională de Asigurări de Sănătate inclusiv casele de asigurări de
sănătate teritoriale;
j) alte entități publice a căror finanțare este asigurată din fonduri publice sau
a căror finanțare este asigurată din taxele/tarifele colectate ca urmare a activității
desfășurate;
(3) Prin excepție de la prevederile alin.(1) numărul de posturi vacante,
neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii se
reduce cu minim 30% pentru următoarele categorii de entități:
a) unitățile de învățământ superior și preuniversitar de stat a căror finanțare
este asigurată din fonduri publice;
b) unitățile sanitare de interes public;
c) serviciile publice de apărare națională, ordine publică, securitate
națională, inclusiv serviciile de poliție locală;
d) serviciile de pază și protecție;
e) serviciile pentru situații de urgență de interes național și local;
f) structurile implicate în implementarea proiectelor de investiții cu finanțare
din fonduri externe nerambursabile;
g) structurile de specialitate implicate în colectarea, încasarea, executarea
silită, administrarea veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale,
bugetului fondului unic de asigurări de sănătate, bugetul fondului pentru șomaj,
bugetele locale, inclusiv în gestionarea cheltuielilor publice ale statului;
h) alte situații aprobate prin memorandum de către Guvernul României;
(4) Conducătorii entităților publice menționate la alin.(2) au obligația ca până
cel târziu la data de 31 decembrie 2023 să aprobe măsurile legale ce se impun în
7
ceea ce privește structurile organizatorice de sub coordonarea /subordonarea
/autoritatea acestora respectiv să aprobe în condițiile legii reducerea numărului
total de personal, organigrama, statul de funcții, regulamentele de organizare și
funcționare ca urmare aplicării prevederilor alin.(1);
(5) Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a
reorganizări activității entităților prevăzute la alin.(2) beneficiază de drepturile
prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților
unde acesta și-a desfășurat activitatea. Cu posturile ocupate ca urmare a
reorganizării funcțiilor de conducere rezultate din aplicarea alin.(1) se
suplimentează numărul de posturi total al entităților publice doar în situația în care
la nivelul entității publice nu există posturi vacante;
(6) Nu intră sub incidența prevederilor alin.(1) următoarele categorii de
posturi:
a) posturile temporar-vacante pentru care titularii de post au raporturile de
serviciu suspendate sau după caz contractele individuale de muncă suspendate;
b) posturile pentru care s-a aprobat prin memorandum în Guvernul României
organizarea de concursuri pentru ocuparea acestora;
c) posturile pentru care sunt în curs de desfășurare procedurile de concurs
proba scrisă sau interviu;
d) posturile pentru care sunt afișate rezultatele concursurilor organizate;
e) posturile temporar vacante prin detașare/delegare potrivit legii;
Art. VII 1. (1) Începând cu data de 1 septembrie 2023 prevederile art.390,
alin.(1), lit.h) din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ publicată în Monitorul
Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se abrogă;
(2) Personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate
drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea în
condițiile legii a unei funcții publice de execuție corespunzătoare vechimii,
experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice
din care face parte;
(3) De la data desființării funcției publice de șef birou până la data aprobării
noii organigrame titularul de post va ocupa funcția publică de șef birou interimar
beneficiind de drepturile salariale în vigoare pentru funcția publică de șef birou;
(4) Odată cu desființarea funcției publice de șef birou se desființează și
structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Acestea funcționează în
regim provizoriu până la data aprobării noii organigrame și exercită cu respectarea
legii aceleași atribuții prevăzute de regulamentele de organizare și funcționare și de
fișa postului. Personalul angajat în cadrul acestor structuri își păstrează drepturile
salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri.
Personalul încadrat în cadrul birourilor urmează să fie preluat în alte structuri
organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame.
(5) Conducătorii entităților ale căror structuri organizatorice organizate ca
birouri se desființează au obligația de a aproba numărul de personal, organigrama și
Regulamentul de Organizare și Funcționare până cel târziu la data de 31 decembrie
2023;

2. Art.468, alin.(2) lit.a) din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ
   publicată în Monitorul Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se modifică și va
   avea următorul cuprins:
   a) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, pentru
   ocuparea funcțiilor publice de conducere de șef serviciu și secretar general al
   comunei, precum și a funcțiilor publice specifice echivalente acestora;
   8
   Art. VIII 1. Art.391, alin.(3) din OUG nr. nr.57/2019 privind Codul
   Administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.555 din 03 iulie 2019 se
   modifică și va avea următorul cuprins:
   (3) Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să
   respecte următoarele cerințe:
   a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10
   posturi de execuție;
   b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20
   posturi de execuție;
   c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de
   minimum 40 de posturi de execuție.
3. (1) Funcționarii publici încadrați pe funcțiile publice de șef serviciu,
   director, director adjunct, director executiv, director executiv adjunct, director
   general, director general adjunct care nu mai îndeplinesc condițiile privind
   normativul de personal pentru a ocupa funcția publică ca urmare a faptului că
   structurile organizatorice pe care le au în subordine/coordonare nu au încadrat
   număr de personal necesar în conformitate cu prevederile art.391, alin.(3) din OUG
   nr. nr.57/2019 privind Codul Administrativ vor ocupa funcțiile publice de șef serviciu
   interimar, director interimar, director adjunct interimar, director executiv
   interimar, director executiv adjunct interimar, director general interimar, director
   general adjunct interimar până la data aprobării noi organigrame, beneficiind de
   drepturile salariale în vigoare pe care aceștia le ocupă;
   (2) Dacă odată cu aprobarea noi organigrame funcțiile publice de conducere
   prevăzute la alin.(1) se desființează funcționarii publici beneficiază de toate
   drepturile prevăzute de lege ca urmare a reorganizării inclusiv prin ocuparea în
   condițiile legii a unei funcții publice de execuție corespunzătoare vechimii,
   experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice
   din care face parte;
   (3) Ocuparea funcțiilor publice de conducere rezultate din reorganizarea
   prevăzută la alin.(1) se face prin concurs pe baza unei metodologii aprobate de
   conducătorul entității publice;
   (4) Dacă în urma reorganizării entității publice ca urmare a creșterii
   normativului de personal o funcție publică de conducere superioară îndeplinește
   condițiile pentru o funcție publică de conducere inferioară decât cea deținută inițial,
   cu acordul funcționarului public în cauză acesta poate ocupa funcția publică de nivel
   ierarhic inferior;
   (5) Odată cu desființarea funcțiilor publice de conducere prevăzute la alin.(1)
   se desființează și structurile organizatorice pe care aceștia le coordonează respectiv
   serviciile, direcțiile sau după caz direcțiile generale. Aceste structuri organizatorice
   funcționează în regim provizoriu până la data aprobării noii organigrame și exercită
   cu respectarea legii aceleași atribuții prevăzute de regulamentele de organizare și
   funcționare și de fișa postului. Personalul angajat în cadrul acestor structuri își
   păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor
   organizatorice în care își desfășoară activitatea. Personalul încadrat în cadrul
   structurilor organizatorice care nu mai îndeplinesc normativele de personal urmează
   să fie preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame.
   (6) Conducătorii entităților publice ale căror structuri organizatorice de tip
   serviciu, direcție, direcție generală se desființează ca urmare a faptului că nu mai
   îndeplinesc normativele de personal au obligația de a aproba noile organigrame,
   9
   regulamentele de organizare și funcționare și atribuțiile specifice fișei posturilor
   până cel târziu la data de 31 decembrie 2023;
   Art. IX 1. Alin (1) și (2) al articolului 391 din OUG nr.57/2019 privind Codul
   Administrativ se modifică și va avea următorul cuprins:
   (1) Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul fiecărei
   autorități sau instituții publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al
   unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și a funcțiilor publice de
   conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor
   din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, conform statelor de
   organizare aprobate, în condițiile legii, este de maximum 8% din numărul total al
   posturilor aprobate.
   (2) Pentru determinarea numărului total al funcțiilor de conducere prin
   aplicarea cotei de 8% prevăzută la alin. (1), se procedează după cum urmează:
   a) în cazul în care numărul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjește
   la întreg;
   b) în cazul în care numărul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjește
   la numărul întreg imediat superior acestuia, dacă fracțiunea este mai mare de 0,50.
   Art. X (1) Numărul total de funcții de conducere pentru celelalte entități
   publice cărora nu li se aplică prevederile art.391, alin.(1) din OUG 57/2019 privind
   Codul Administrativ poate fi de maxim 10% din numărul total de posturi aprobate la
   nivelul entității publice;
   (2) Prevederile alin.(1) sunt aplicabile începând cu data aprobării noilor
   organigrame, regulamente de organizare și funcționare și a altor măsuri necesare
   pentru punerea în aplicare a prevederilor alin.(1);
   (3) Dacă din aplicarea prevederilor alin.(1) rezultă că sunt afectate unul sau
   mai multe posturi de conducere ocuparea acestora ca urmare a reorganizării se va
   face pe bază de concurs potrivit unei metodologii aprobate de conducătorul entității
   publice;
   (4) Personalul cu funcții de conducere ale căror funcții de conducere sunt
   reorganizate ca urmare a aplicării prevederilor alin.(1) pot beneficia de un post de
   execuție în cadrul entității publice în care își desfășoară activitatea corespunzător
   vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea
   entității publice din care acesta face parte;
   Art. XI 1.Alin.(2) al art.1 din OUG 8/2009 pentru acordarea voucherelor de
   vacanță cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al
   României nr. 110 din 24 februarie 2009 se modifică și se completează după cum
   urmează:
   (2) Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din
   Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
   ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele
   publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de
   finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri
   proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, personalului încadrat
   care realizează venituri brute lunar din salariu de până la 10.000 lei inclusiv, în
   perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de
   1.450 lei pentru un salariat;
4. Începând cu anul 2024 prevederile alin.(4), (5) și (6) ale art.26 din Legea
   157/2017 privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice publicată în
   Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28 iunie 2017 se suspendă pe perioada anului
   calendaristic 2024;
   10
   Art. XII Alin.(1) al art.18 din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului
   finanțat din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 492 din 28
   iunie 2017 se modifică și se completează după cum urmează:
   (1) Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu,
   lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale brute lunar sunt sub
   10.000 lei inclusiv, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază
   minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului
   Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției –
   Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații,
   Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de
   Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii,
   beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr.
   26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul
   de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu
   modificările și completările ulterioare.
   Art. XIII 1. Prevederile lit. a), ale art.1, alin.(1) din Capitolul VI Reglementări
   specifice personalului din cultură, Anexa III – Familia ocupațională de funcții
   bugetare „cultură“ se modifică și va avea următorul cuprins:
   (1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate
   personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de
   sporuri:
   a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din
   salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului
   lucrat la locurile de muncă respective;
5. Prevederile lit. a) ale art.10, cap. II – Sporuri și alte drepturi din Anexa nr.
   VII – Reglementări specifice personalului din autoritățile și instituțiile publice
   finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în
   coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale
   administrației publice centrale și locale, din cele aflate în coordonarea primministrului, precum și din cele aflate sub controlul Parlamentului din Legea 153/2017
   privind salarizarea personalului finanțat din fonduri publice publicată în Monitorul
   Oficial al României nr. 492 din 28 iunie 2017 se modifică și se completează după cum
   urmează:
   a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din
   salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului
   lucrat la locurile de muncă respective;
6. Prevederile alin.(1), Articolului 1, Punctul B – Reglementări specifice
   funcționarilor publici Capitolul I, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții
   bugetare „administrație“ se modifică și se completează cu următorul conținut:
   (1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau
   vătămătoare de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut
   lunar, corespunzător timpului lucrat.
7. Prevederile Capitolului II, punctului 4 de la Nota referitoare la punctul 2.
   Salariile de bază ale personalului din cadrul Consiliului Concurenței, Anexa VIII –
   Familia ocupațională de funcții bugetare „administrație“, se modifică și va avea
   următorul conținut:
   ”4. Pentru condiții de muncă vătămătoare, personalului Consiliului
   Concurenței i se acordă un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult
   de 1.000 lei brut lunar, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
   Locurile de muncă, categoriile de personal și condițiile de acordare a sporului se
   11
   aprobă de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare
   sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.”
8. Prevederile alin.(1), art.1 Capitolului II, Punctul I. Reglementări specifice
   personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă – personal contractual
   din administrația publică, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare
   „administrație“ se modifică și va avea următorul conținut:
   (1) Personalul contractual salarizat potrivit prezentei anexe la cap. II lit. A –
   lit. E poate beneficia de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până
   la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător
   timpului lucrat;
9. Prevederile alin.(1), art.2 Capitolului II, Punctul I. Reglementări specifice
   personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă – personal contractual
   din administrația publică, Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare
   „administrație“ se modifică și va avea următorul conținut:
   (1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate
   personalului salarizat potrivit prezentei anexe la cap. II lit. F – lit. H și J, cu
   respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
   a) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din
   salariul de bază dar nu mai mult de 1.000 lei brut lunar, corespunzător timpului
   lucrat la locurile de muncă respective;
   Art. XIV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
   urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși
   cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;
   (2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din
   fonduri publice sunt de maxim 50 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;
   (3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie
   mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate
   de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;
   Art. XV (1) Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și
   aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale
   aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși
   7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;
   (2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență prin venituri proprii realizate în
   exercițiul bugetar precedent se înțeleg veniturile proprii realizate din impozite și
   taxe, venituri nefiscale din chirii și redevențe, precum și cotele defalcate din
   impozitul pe salarii, fără a lua în calcul sumele defalcate din impozitul pe salariu
   pentru echilibrare sau alte categorii de subvenții/transferuri sau alte asemenea
   fonduri alocate din bugetul de stat sau alte fonduri publice;
   Art. XVII (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 raportul dintre numărul de
   personalul existent, încadrat conform legii, în Direcțiile Generale de Asistență și
   Protecție Socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Consiliilor
   Județene, indiferent de modul de organizare și funcționare sau de denumirea
   acestora și numărul de asistați aflați în evidențe la data de întâi a fiecărui an
   calendaristic nu poate depăși raportul de 1:1;
   (2) Președinții de consilii județene în calitate de ordonatori principali de
   credite sunt obligați să ia măsurile legale ce se impun pentru aprobarea noilor
   organigrame, regulamente de organizare și funcționare astfel încât raportul dintre
   numărul de personal încadrat și numărul de asistați să fie de 1:1;
   (3) Personalul disponibilizat ca urmare a aplicării prevederilor alin.(1)
   beneficiază de drepturile legale prevăzute de lege inclusiv de eventualele drepturi
   12
   prevăzute în contractele colective de muncă încheiate cu respectarea prevederilor
   legale în vigoare;
   (4) Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a prezentei
   ordonanțe de urgență le sunt aplicabile prevederile art.VI, alin.(1);
   Art. XVIII Prevederile lit. h) ale alin.(4), art.33 – Alocarea cotelor şi sumelor
   defalcate din unele venituri ale bugetului de stat din Legea 273/2006 privind
   finanțele publice locale publicate în Monitorul Oficial al României nr. 618 din 18 iulie
   2006 se modifică și va avea următorul cuprins:
   f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma
   derulării celor doua etape de echilibrare, precum și pe județ și municipiul București
   vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar,
   calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor
   încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale,
   chiriilor și redevențelor de încasat, evidențiate în conturile de evidență contabilă ca
   urmare a declarațiilor depuse de contribuabili în anul financiar anterior încheiat sau
   ca urmare a contractelor de închiriere/concesiune încheiate. La calculul gradului de
   necolectare nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu;
   Art. XIX Alin.(1) al art.I din OUG 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare,
   prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte
   normative publicată în Monitorul Oficial al României nr.415 din 15 mai 2023 se
   modifică și va avea următorul cuprins:
   (1) Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002
   privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023,
   începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență,
   Guvernul aprobă lunar, prin memorandum, până la finele lunii în curs pentru luna
   următoare, limite lunare de credite de angajament și credite bugetare în funcție de
   evoluția deficitului bugetar și de evoluția nivelului arieratelor, pentru ordonatorii
   principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
   sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali
   de credite încheie angajamente legale, respectiv deschid și repartizează credite
   bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate.
   Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu
   personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților
   publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc
   următoarele condiții cumulative:
   a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv
   ocupate în structurile organizatorice;
   b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt
   similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate
   același sau similar;
   (2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se
   pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul
   încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice
   aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin
   modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a
   regulamentelor de organizare și funcționare;
   (3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a
   activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice
   aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie
   să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
   13
   a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât
   pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
   b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a
   cheltuielilor materiale și servicii;
   (4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc
   condițiile prevăzute la alin.(1) respectiv: comasare/desființare/reorganizare
   /fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal se aprobă prin hotărâri ale
   Guvernului României sau după caz prin hotărâri ale autorităților publice
   locale/județene după caz;
   (5) Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării activității instituțiilor
   publice prevăzute la alin.(1) beneficiază de toate drepturile legale salariale
   prevăzute de lege;
   (6) Conducătorii instituțiilor publice care au în
   subordine/coordonare/autoritate instituții publice cărora le sunt incidente
   prevederile alin.(1) au obligația de a aproba noile organigrame, regulamente de
   organizare și funcționare și să ia alte măsuri prevăzute de lege până la data de 31
   decembrie 2023;
   (7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din
   domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte
   domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în
   vigoare este data de 1 ianuarie 2025;
   Capitolul III – Prevederi referitoare la descentralizarea serviciilor publice,
   transferul proprietății publice asupra unor bunuri ale Statului Român
   Art. XXII (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în
   coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă
   în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;
   (2) Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în
   coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale
   următoarele:
   a) Direcțiile Județene de Tineret și Sport care se află în coordonarea
   /subordonarea/autoritatea Ministerului Tineretului și Familiei;
   b) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea
   autoritatea Ministerului Culturii;
   c) Direcțiile de Sănătate Publică aflate în coordonarea /subordonarea
   /autoritatea Ministerului Sănătății;
   d) Direcțiile Sanitar-Veterinare aflate în coordonarea /subordonarea
   /autoritatea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare;
   e) Direcțiile Județene pentru Agricultură aflate în coordonarea /subordonarea
   /autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
   f) Inspectoratele Generale Școlare aflate în coordonarea /subordonarea
   /autoritatea Ministerului Educației;
   (3) Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și
   transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul
   de patrimoniu precum și de resurse financiare alocate sub formă de cote defalcate
   din unele venituri ale bugetului de stat;
   (4) Transferul personalului încadrat pe posturi, a patrimoniului, activitățile și
   responsabilitățile transferate, resursele financiare asigurate se va face prin lege la
   propunerea Guvernului României și inițiativa ministerelor de line care au în
   responsabilitate coordonarea serviciilor publice menționate la alin.(2);
   14
   (5) Serviciile publice de descentralizate se află în dubla coordonare a
   ministerelor de linie și autorităților publice județene și implementează politicile și
   strategiile publice de interes național inclusiv programe naționale care sunt date în
   implementare direcțiilor județene;
   (6) Prevederile art.77 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ publicat
   în Monitorul Oficial al României nr.555 din 5 iulie 2019 referitoare la regimul juridic
   al descentralizării se aplică în mod corespunzător;
   Art. XXIII (1) Bunurile de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de
   destinația acestora, proprietatea publică a Statului Român situate pe teritoriul unor
   unități administrativ teritoriale, aflate în evidența bunurilor imobile care fac parte
   din domeniul public al Statului Român pot fi transferate în proprietatea publică a
   unităților administrativ teritoriale și domeniul public al acestora în următoarele
   condiții:
   a) Interdicția de a fi transferate în domeniul privat al unităților administrativ
   teritoriale și de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 5 ani de la
   data la care a avut loc transferul de proprietate;
   b) menținerea condițiilor de administrare a clădirilor și terenului aferent
   transferate din proprietatea publică a Statului Român pe o perioadă de 5 ani de la
   data la care a avut loc transferul. Pentru entitățile publice/companiile
   naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral
   de stat care ocupă efectiv clădirile și terenul aferent care fac obiectul transferului
   de proprietate obligația administrării rămâne pe durata existenței clădirii afară de
   cazurile în care părțile se înțeleg de comun acord altfel;
   c) executarea lucrărilor de reparații curente și întreținere precum și a
   lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare
   clădirilor;
   d) menținerea eventualelor contracte de concesionare/închiriere/protocoale
   încheiate pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile
   naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat pe durata
   existenței clădiri afară de cazurile în care părțile nu decid de comun acord altfel;
   (2) Se mandatează Ministerul Finanțelor în calitate de reprezentant legal al
   Statului Român pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare
   la transferul dreptului de proprietate publică asupra clădirilor și a terenului aferent;
   (3) Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) autoritățile publice
   locale/județene interesate depun o cerere de transfer a proprietății publice la
   Ministerul Finanțelor aprobată de Consiliile Locale/Județene care v-a cuprinde:
   a) datele de identificare ale clădirii și terenului inclusiv identificarea
   topografică și de extrasul de Carte Funciară după caz;
   b) situația la zi a administrării clădirii dacă aceste date sunt cunoscute la
   nivelul unității administrativ-teritoriale;
   c) date și informații privind starea tehnică a clădirii și a terenului aferent;
   d) motivul și justificarea transferului de proprietate publică de la Statul
   Român către unitățile administrativ teritoriale;
   (4) Guvernul României aprobă cererea de transfer precum și transferul de
   proprietate din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al acestuia
   în proprietatea publică și domeniul public al unității administrativ teritoriale inclusiv
   condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil clădire și
   terenul aferent, la propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre. Dacă clădirea
   și terenul sunt date în administrarea unor entități publice, companii
   15
   naționale/societății naționale/societăți comerciale deținute integral/majoritar de
   stat este necesar și avizul acestora;
   (5) În baza hotărârii Guvernului României adoptată potrivit prevederilor
   alin.(4) clădirea și terenul aferent se scoate din evidența inventarului bunurilor care
   fac parte din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al acestuia la
   valoarea de inventar cu care bunul imobil figurează în evidențele contabile;
   (6) Între Ministerul Finanțelor și unitatea administrativ teritorială care preia
   prin transfer de proprietate bunul imobil, clădire și teren, se încheie protocol de
   predare-primire în care se consemnează:
   a) datele de identificare ale imobilului, inclusiv dacă este cazul datele
   topografice și de identificare în Cartea Funciară;
   b) valoarea de inventar;
   c) condițiile de administrare prevăzute la alin.(1);
   d) starea tehnică a clădirii și terenului aferent;
   f) alte informații considerate relevante pentru transferul dreptului de
   proprietate asupra bunului imobil;
   (7) Consiliul Județean/Consiliul Local, adoptă o hotărâre prin care declară
   bunul imobil de natura clădirii și terenului de uz sau de interes public local, aprobă
   înscrierea bunului imobil în proprietatea publică a unității administrativ teritoriale
   și domeniul public al acesteia, înscrierea în inventarul bunurilor care fac parte din
   domeniul public și stabilește titularul dreptului de administrare.
   (8) În baza hotărârii de Consiliu Local/Județean și a protocolului de predare
   primire asupra bunului imobil clădire și teren se operează în evidențele de carte
   funciară proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public
   al acesteia;
   (9) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de
   urgență Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet lista bunurilor imobile
   clădire și teren care se încadrează în prevederile art. XXIII, alin.(1);
   (10) La valorificarea bunurilor imobile de natura clădirilor și terenurilor
   proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale transferate din
   proprietatea publică a Statului Român, după îndeplinirea termenului prevăzut la
   alin.(1), lit.a), o cotă de 50% din valoarea încasată se datorează și se virează
   bugetului de stat într-un cont de venituri ale bugetului de stat, conform indicatorilor
   din clasificația bugetară;
   (11) Nevirarea cotei de 50% prevăzută la alin.(10) atrage dup sine plata
   accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscal-bugetare;
   (12) Creanțele fiscal-bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin.(10) le
   sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea,
   încasarea și executarea creanțelor bugetare;
   Art. XXIV (1) Bunurile de natura terenurilor indiferent de destinația acestora,
   proprietatea publică a Statului Român situate pe teritoriul unor unități administrativ
   teritoriale, aflate în evidența bunurilor imobile care fac parte din domeniul public
   al Statului Român pot fi transferate în proprietatea publică a unităților administrativ
   teritoriale și domeniul public al acestora în următoarele condiții:
   a) Interdicția de a fi transferate în domeniul privat al unităților administrativ
   teritoriale și de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 5 ani de la
   data la care a avut loc transferul de proprietate;
   b) menținerea condițiilor de administrare a terenurilor transferate din
   proprietatea publică a Statului Român pe o perioadă de 5 ani de la data la care a
   avut loc transferul. Pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile
   16
   naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat care ocupă
   efectiv terenul care fac obiectul transferului de proprietate obligația administrării
   rămâne pe durata existenței terenurilor afară de cazurile în care părțile se înțeleg
   de comun acord altfel;
   c) menținerea eventualelor contracte de concesionare/închiriere/protocoale
   încheiate pentru entitățile publice/companiile naționale/societățile
   naționale/societățile comerciale cu capital majoritar/integral de stat pe durata
   existenței terenurilor afară de cazurile în care părțile nu decid de comun acord
   altfel;
   d) după îndeplinirea condițiilor legale de valorificare a terenurilor, respectiv
   de trecere a acestora din domeniul public al unităților administrativ teritoriale în
   domeniul privat al acestora în condițiile legii, terenurile pot fi utilizate numai pentru
   a asigura dezvoltarea urbană locală/dezvoltare de proiecte de investiții publice sau
   dacă valorificarea are loc prin vânzare în condițiile legii, sumele rezultate pot fi
   utilizate numai pentru a finanța investiții publice de interes local;
   (2) Se mandatează Ministerul Finanțelor în calitate de reprezentant legal al
   Statului Român pentru a pune în aplicare prevederile prezentului articol referitoare
   la transferul dreptului de proprietate publică asupra terenurilor;
   (3) Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) autoritățile publice
   locale/județene interesate depun o cerere de transfer a proprietății publice asupra
   terenului la Ministerul Finanțelor aprobată de Consiliile Locale/Județene care v-a
   cuprinde:
   a) datele de identificare ale terenului inclusiv identificarea topografică și de
   extrasul de Carte Funciară după caz;
   b) situația la zi a administrării terenului dacă aceste date sunt cunoscute la
   nivelul unității administrativ-teritoriale;
   c) date și informații privind starea tehnică a terenului, inclusiv a eventualelor
   clădiri indiferent de destinația acestora care sunt situate pe aceste terenuri;
   d) motivul și justificarea transferului de proprietate publică asupra terenului
   de la Statul Român către unitățile administrativ teritoriale;
   (4) Guvernul României aprobă cererea de transfer asupra terenului precum și
   transferul de proprietate din proprietatea publică a Statului Român și domeniul
   public al acestuia în proprietatea publică și domeniul public al unității administrativ
   teritoriale inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra terenului,
   la propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre;
   (5) Dacă pe terenul care face obiectul transferului de proprietate publică își
   desfășoară activitatea entități publice/companii naționale/societăți
   naționale/societăți comerciale cu capital majoritar/integral de stat la adoptarea
   hotărârii de Guvern prevăzut la alin.(4) este necesar avizul acestora;
   (6) În baza hotărârii Guvernului României adoptată potrivit prevederilor
   alin.(4) bunul imobil de natura terenului se scoate din evidența inventarului bunurilor
   care fac parte din proprietatea publică a Statului Român și domeniul public al
   acestuia la valoarea de inventar cu care bunul imobil figurează în evidențele
   contabile;
   (7) Între Ministerul Finanțelor și unitatea administrativ teritorială care preia
   prin transfer de proprietate bunul imobil de natura terenului, se încheie protocol de
   predare-primire în care se consemnează:
   a) datele de identificare ale terenului, inclusiv dacă este cazul datele
   topografice și de identificare în Cartea Funciară;
   b) valoarea de inventar a terenului;
   17
   c) condițiile de administrare ale terenului prevăzute la alin.(1);
   d) starea tehnică inclusiv a clădirilor situate pe acest teren dacă este cazul;
   f) alte informații considerate relevante pentru transferul dreptului de
   proprietate asupra bunului imobil;
   (8) Consiliul Județean/Consiliul Local după caz adoptă o hotărâre prin care
   declară terenul de uz sau de interes public local, aprobă înscrierea terenului în
   proprietatea publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al
   acesteia, înscrierea în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public și
   stabilește titularul dreptului de administrare.
   (9) În baza hotărârii de Consiliu Local/Județean și a protocolului de predare
   primire asupra terenului se operează în evidențele de carte funciară proprietatea
   publică a unității administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia;
   (10) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe
   de urgență Ministerul Finanțelor publică pe pagina de internet lista bunurilor imobile
   de natura terenurilor care se încadrează art. XXIV, alin.(1);
   (11) La valorificarea terenurilor proprietatea publică a unităților
   administrativ-teritoriale transferate din proprietatea publică a Statului Român, după
   îndeplinirea termenului prevăzut la alin.(1), lit.a), o cotă de 50% din valoarea
   încasată se datorează și se virează bugetului de stat într-un cont de venituri ale
   bugetului de stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară;
   (12) Nevirarea cotei de 50% din valoarea încasată prevăzută la alin.(11) atrage
   după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscal-bugetare;
   (13) Creanțele fiscal-bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin.(11) le
   sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea,
   încasarea și executarea creanțelor bugetare;
   Capitolul IV – Prevederi referitoare la disciplina economico-financiară a
   companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital
   majoritar/integral de stat;
   Art. XXV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
   urgență numărul efectiv al consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de
   administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor
   generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor companiilor
   naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital
   integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale se reduce cu 50%;
   (2) Dacă din aplicarea procentului de reducere cu 50% rezultă că numărul
   consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de administrație, președinților,
   vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din
   alte cabinete ale conducătorilor companiilor naționale/societăților
   naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al
   unităților administrativ teritoriale este mai mic decât unu numărul acestora rămâne
   unu;
   (3) Dacă numărul consilierilor din cabinetele președinților consiliilor de
   administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor
   generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor companiilor
   naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital
   integral/majoritar de stat sau al unităților administrativ teritoriale este unu nu se
   aplică prevederile alin.(1);
   (4) Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a
   prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desființează;
   18
   Art. XXVI (1) Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a
   prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sunt ocupate prin concurs sau potrivit
   metodologiei existente la nivelul companiilor naționale/societăților
   naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar de stat sau al
   unităților administrativ teritoriale numai pe bază de memorandum aprobat de
   Consiliile de Administrație și nu pot depăși o creștere a numărului de personal de
   maxim 5% până la sfârșitul anului 2023;
   (2) Posturile vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
   urgență, la nivelul companiilor naționale/societăților naționale/societăților
   comerciale cu capital deținut de stat sau unitățile administrativ teritoriale se
   anulează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni;
   Art. XXVII 1. Prevederile alin.(1), art.5, Capitolul II – Administrarea și
   conducerea regiilor autonome din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a
   întreprinderilor publice cu modificările și completările ulterioare publicată în
   Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24 noiembrie 2011 se modifică și se
   completează după cum urmează:
   (1) Regia autonomă este administrată de un consiliu de administrație format
   din 3-5 persoane, dintre care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică
   tutelară.
10. Alin.(2) al art.28, secțiunea 2a – Administrarea întreprinderilor publice
    societăți, Capitolul III – Administrarea și conducerea întreprinderilor publice societăți
    se modifică și se completează astfel:
    (2) Consiliul de administrație este format din 5-7 membri în cazul
    întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
    a) au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară
    echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 euro;
    b) au cel puțin 50 de angajați.
11. Numărul de membri ai Consiliilor de Administrație altele decât cele pentru
    care sunt aplicabile prevederile art.28, alin.(2), secțiunea 2a, Capitolul III
    Administrarea și conducerea întreprinderilor publice societăți din OUG 109/2011
    privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și
    completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24
    noiembrie 2011 precum și ai Comitetelor de Supraveghere/Comitetelor de
    Specialitate precum și a altor Comitete organizate pe lângă Consiliile de
    Administrație sau alte organe de conducere indiferent de natura acestora, denumirea
    acestora și modul de organizare nu poate să depășească maxim 5 persoane;
12. Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral sau majoritar la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome, companii naționale/societăți
    naționale/societăți comerciale cu capital deținut de stat sau unitățile administrativ
    teritoriale au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea
    Generală a Acționarilor pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor 1-3.
    Art. XXVIII 1. Alin.(3) și (4) ale art.8, secțiunea I – Consiliul de Administrație,
    Capitolul II – Administrarea și conducerea regiilor autonome din OUG 109/2011
    privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și
    completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24
    noiembrie 2011 se modifică și se completează după cum urmează:
    (3) Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație constă
    într-o indemnizație fixă lunară. Indemnizația fixă nu poate depăși de maxim 3 ori
    19
    media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea
    desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă,
    la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat
    de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației, în cadrul
    plafonului, este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație al
    regiei autonome, avizat de autoritatea publică tutelară și notificat AMEPIP, luând în
    considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea
    operațiunilor desfășurate de regia autonomă.
    (4) Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație este
    formată dintr-o indemnizație fixă lunară care nu poate depăși de maxim 3 ori media
    pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea
    desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă,
    la nivel de clasă conform clasificației activităților din economia națională, comunicat
    de Institutul Național de Statistică anterior numirii, și dintr-o componentă variabilă.
    Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță financiari și
    nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară, diferiți de cei
    aprobați pentru administratorii neexecutivi, determinați cu respectarea
    metodologiei aprobate prin ordin comun de Ministerul Finanțelor și Secretariatul
    General al Guvernului. Componenta variabilă nu poate depăși de maxim 6 ori media
    pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea
    desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă
    și se acordă numai dacă regia autonomă:
    a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul
    asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj,
    bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
    b) nu înregistrează arierate;
    c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție
    d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;
13. Alin (4^1) și (4^2) ale art.8, secțiunea I – Consiliul de Administrație,
    Capitolul II – Administrarea și conducerea regiilor autonome din OUG 109/2011
    privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și
    completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24
    noiembrie 2011 se abrogă.
14. Alin.(2) și Alin.(3) a art.37, secțiunea 2a – Administrarea întreprinderilor
    publice societăți, Capitolul III – Administrarea întreprinderilor publice –societăți din
    OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu
    modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr.
    883 din 24 noiembrie 2011 se modifică și se completează astfel:
    (2) Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație sau ai
    consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizație fixă. Indemnizația fixă
    nu poate depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut
    lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate
    înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației activităților din
    economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii.
    Nivelul remunerației este propus de comitetul de remunerare al consiliului de
    administrație sau al consiliului de supraveghere al întreprinderii publice, avizat de
    AMEPIP și aprobat de adunarea generală a acționarilor, luând în considerare criteriile
    de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate
    de întreprinderea publică;
    20
    (3) Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație sau ai
    consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizație fixă și o indemnizație
    variabilă. Indemnizația fixă nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a
    câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului
    principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației
    activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică
    anterior numirii. Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță
    financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară,
    diferiți de cei aprobați pentru administratorii neexecutivi, determinați cu
    respectarea metodologiei aprobate prin ordin comun de Ministerul Finanțelor și
    Secretariatul General al Guvernului și se acordă numai dacă:
    a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul
    asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj,
    bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
    b) nu înregistrează arierate;
    c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție
    d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;
15. Prevederile alin.(4^1) art.37, secțiunea 2a – Administrarea întreprinderilor
    publice societăți, Capitolul III – Administrarea întreprinderilor publice –societăți din
    OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu
    modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr.
    883 din 24 noiembrie 2011 se abrogă.
16. Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile punctelor 1-4.
17. Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome,
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut
    integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în
    plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care depășesc
    limitele prevăzute la punctul 1 și 3 sunt obligați să încheie acte adiționale la
    contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor în limitele prevăzute de
    lege;
18. Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome,
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut
    integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în
    plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se încadrează
    în limitele prevăzute la punctul 1 și 3 rămân în plată în condițiile prevăzute în
    contractele de mandat;
    Art. XXIX (1) Membrii Consiliilor de Administrație/Consiliilor de
    supraveghere/Comitetelor de Specialitate și a altor Comisii/Comitete indiferent de
    forma acestora de organizare, denumire sau structura organizatorică care
    funcționează pe lângă organele de conducere ale companiilor naționale/societăților
    naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar al Statului Român sau
    unităților administrativ teritoriale cărora nu le sunt aplicabile prevederile OUG
    109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și
    completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24
    noiembrie 2011 beneficiază de o remunerație a membrilor neexecutivi ai consiliului
    21
    de administrație sau ai consiliului de supraveghere formată dintr-o indemnizație fixă.
    Indemnizația fixă nu poate depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului
    salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal
    de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației
    activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică
    anterior numirii. Nivelul remunerației este propus de comitetul de remunerare al
    consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere al companiilor
    naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital
    integral/majoritar al Statului Român sau unităților administrativ teritoriale și
    aprobat de adunarea generală a acționarilor, luând în considerare criteriile de
    referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de
    acestea;
    (2) Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație sau ai
    consiliului de supraveghere ai companiilor naționale/societăților
    naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar al Statului Român sau
    unităților administrativ teritoriale cărora nu le sunt aplicabile prevederile OUG
    109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice cu modificările și
    completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României nr. 883 din 24
    noiembrie 2011 este formată dintr-o indemnizație fixă și o indemnizație variabilă.
    Indemnizația variabilă nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului
    salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal
    de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform clasificației
    activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică
    anterior numirii. Componenta variabilă va avea la bază indicatorii de performanță
    financiari și nefinanciari, negociați și aprobați de autoritatea publică tutelară,
    diferiți de cei aprobați pentru administratorii neexecutivi și se acordă numai dacă:
    a) are achitate datoriile curente și restante față de bugetul de stat, bugetul
    asigurărilor sociale, bugetul fondului unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj,
    bugetele locale precum și alte datorii față de buget;
    b) nu înregistrează arierate;
    c) are programele de investiții implementate conform graficelor de execuție
    d) nu înregistrează pierderi contabile înregistrate potrivit legii;
    (3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile alin.(1) și (2).
    (4). Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome,
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut
    integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în
    plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care depășesc
    limitele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt obligați să încheie acte adiționale la
    contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor în limitele prevăzute de
    lege;
    (5) Remunerațiile membrilor executivi și neexecutivi din regiile autonome,
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale cu capital deținut
    integral/majoritar de stat de stat sau unitățile administrativ teritoriale aflate în
    plată la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se încadrează
    22
    în limitele prevăzute la alin.(1) și (2) rămân în plată în condițiile prevăzute în
    contractele de mandat;
    Art. XXX (1) Remunerațiile conducătorilor de companii naționale/societăți
    naționale/societăți comerciale/regii autonome unde statul sau unitățile
    administrativ teritoriale dețin capital integral/majoritar care nu sunt membri
    executivi ai Consiliilor de Administrație nu pot depăși 3 ori media pe ultimele 12 luni
    a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform
    obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă conform
    clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de
    Statistică anterior numirii.
    (2) Conducătorii companii naționale/societăți naționale/societăți
    comerciale/regii autonome unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin
    capital integral/majoritar care nu sunt membri executivi ai Consiliilor de
    Administrație care depășesc limita de remunerație prevăzută la alin.(1) au obligația
    de a încheia acte adiționale la contractele individuale de muncă pentru încadrarea
    în limitele prevăzute la alin.(1);
    (3) Conducătorii companii naționale/societăți naționale/societăți
    comerciale/regii autonome unde statul sau unitățile administrativ teritoriale dețin
    capital integral/majoritar care nu sunt membri executivi ai Consiliilor de
    Administrație care nu depășesc limita de remunerație prevăzută la alin.(1) rămân în
    plată cu remunerațiile astfel cum acestea sunt prevăzute prin contractele individuale
    de muncă;
    (4) Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul
    companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital
    integral/majoritar deținut de stat sau de unitățile administrativ teritoriale nu pot
    depăși 80% din nivelul componentei fixe ale membrilor executivi ai consiliilor de
    administrație sau după caz a remunerațiilor conducătorilor care nu fac parte din
    consiliile de administrație;
    (5) Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul regiilor
    autonome nu pot depăși 80% din nivelul componentei fixe ale membrilor executivi ai
    consiliilor de administrație sau după caz a conducătorilor care nu fac parte din
    consiliile de administrație;
    (6) Structurile organizatorice ale companiilor naționale/societăților
    naționale/societăților comerciale cu capital integral/majoritar deținut de stat sau
    al unitățile administrativ teritoriale precum și regiile autonome pot deține funcții de
    conducere numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal:
    a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de
    denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;
    b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare
    departamentelor/serviciilor prevăzute la lit.a) numai pentru un număr de minim 20
    de persoane în subordine;
    c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice
    superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit.b) numai pentru un număr de
    minim 40 de persoane în subordine;
    (3) Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale
    companiilor naționale/societăților naționale/societăților comerciale cu capital
    integral/majoritar deținut de stat sau al unitățile administrativ teritoriale precum și
    regiile autonome de subordonare centrală sau locală este de maxim 8% din numărul
    total de posturi efectiv ocupate;
    23
    (4) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile alin.(1) – (3).
    Art. XXXI (1) Cheltuielile privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar de
    carburanți pentru regiile autonome, companiile naționale/societățile
    naționale/societățile comerciale cu capital deținut majoritar/integral de Statul
    Român sau de unitățile administrativ teritoriale se stabilesc după cum urmează:
    I. Norme privind dotarea cu autoturisme:
    Autoturisme Număr maxim
    Director general 1 autoturism
    Director general adjunct 1 autoturism
    Director de specialitate 1 autoturism
    Director economic 1 autoturism
    Parc comun:
    Număr persoane încadrate:
    până la 400 pers
    Peste 400 pers
    4 autoturisme
    8 autoturisme
    II. Norme privind consumul lunar de carburanți pentru autoturismele care
    deservesc:
    Limită
    maximă
    Categorie de personal litri/lună/vehicul
    Director, director general adjunct, director de
    specialitate, director economic
    400
    Activitate curentă a parcului auto 300
    (2) Normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme prevăzute la
    alin.(1) nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe
    nerambursabile;
    (3) Autoturismele achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică mai
    mare de 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de
    23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de
    atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a
    autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe
    nerambursabile;
    (4) Societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale cu
    capital integral sau majoritar de stat, care activează în domeniul energiei electrice,
    al gazelor naturale și al petrolului, pot achiziționa autoturisme cu capacitate
    cilindrică mai mare de 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei
    a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv
    T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului
    de achiziție, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de
    resort, după caz, numai în cazuri temeinic justificate și dacă au realizat profit în
    anul fiscal precedent;
    (5) Societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale cu
    capital integral sau majoritar de stat pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme
    al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv
    TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind
    24
    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea
    vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat
    din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
    196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări
    prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;
    (6) Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei
    ordonanțe de urgență se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza
    dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin.(1);
    (7) Depășirea de normativelor de combustibil prevăzute la alin.(1) se poate
    realiza pe cheltuiala personalului încadrat care utilizează autoturismele din dotare;
    (8) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile alin.(1) – (7).
    Art. XXXII (1) Cheltuielile cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate
    din țară pentru personalul încadrat în regiile autonome, companiile naționale,
    societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ
    teritoriale dețin capitalul majoritar/integral se stabilesc astfel:
    a) o indemnizație de delegare, în cuantum de trei ori indemnizația de delegare
    pentru sectorul bugetar, indiferent de funcția pe care o îndeplinește;
    b) o alocație de cazare, în cuantum 265 lei/zi, în limita căreia trebuie să își
    acopere cheltuielile de cazare, în țară;
    (2) Depășirea cheltuielilor cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate
    din țară pentru personalul încadrat în regiile autonome, companiile naționale,
    societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ
    teritoriale dețin capitalul majoritar/integral se suportă de către aceștia;
    (3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile alin.(1) – (2).
    Art. XXXIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși
    cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;
    (2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din
    fonduri publice sunt de maxim 50 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;
    (3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie
    mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate
    de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;
    (3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile punctelor alin.(1) – (3).
    Art. XXXIV (1) Cheltuielile anuale cu sponsorizarea/activitățile
    sportive/culturale realizate de către regiile autonome, companiile naționale,
    25
    societățile naționale, societățile comerciale unde statul sau unitățile administrativ
    teritoriale dețin capital majoritar/integral nu pot depăși 0,25% din cifra de afaceri
    realizată în anul precedent;
    (2) Depășirea cheltuielilor anuale cu sponsorizarea/activitățile sportive/
    culturale este considerată cheltuială neeligibilă la determinarea impozitului pe
    profit și se impozitează cu un procent adițional față de cota de impozit pe profit de
    20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita prevăzută la alin.(1);
    (3) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau
    după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritari la
    companiile naționale/societățile naționale/societățile comerciale respectiv au în
    coordonare/subordonare/autoritate regii autonome au obligația de a împuternici
    reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor pentru a duce
    la îndeplinire prevederile punctelor alin.(1);
    Art. XXXV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență cheltuielile materiale și servicii precum și cheltuielile cu investițiile
    efectuate de regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale,
    societățile comerciale unde Statul Român sau unitățile administrativ teritoriale dețin
    capital majoritar/integral în calitate de autoritate contractantă sunt supuse
    controlului financiar exercitat de Direcția Generală de Inspecție EconomicoFinanciară din cadrul Ministerului Finanțelor;
    (2) Controlul financiar exercitat de inspectorii de specialitate din cadrul
    Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară se realizează asupra achizițiilor
    de bunuri și servicii precum și a achizițiilor de lucrări necesare implementării
    investițiilor care au costul de achiziție sub risc și vizează:
    a) respectarea procedurilor legale privind achizițiile publice efectuate de
    autoritățile contractante prevăzute la alin.(1);
    b) controlul costurilor de achiziție care depășesc cu 20% media înregistrată
    pentru codul CPV din care face parte achiziția de bunuri, servicii, echipamente,
    servicii și lucrări, considerate costuri de achiziție sub risc;
    (3) Pentru stabilirea costului de achiziție publică sub risc prevăzut de alin.(2),
    lit.b) se utilizează baza de date și informațiile din sistemul electronic business to
    governement;
    (4) Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară stabilește procedurile
    de achiziție publică sub risc pentru categoriile de autorități contractante prevăzute
    la alin.(1) pe baza unei metodologii de risc elaborată și aprobată prin ordin al
    ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
    ordonanțe de urgență;
    (5) Metodologia de exercitare a controlului financiar de către Direcția
    Generală de Inspecție Economico-Financiară, actele de control emise se stabilesc
    prin ordin al ministrului finanțelor aprobat în termen de 30 de zile de la data intrării
    în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial
    Partea I;
    (6) Actele emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale
    de Inspecție Fiscală sunt acte administrative de autoritate potrivit legii;
    (7) Împotriva actelor de control emise de inspectorii de specialitate din cadrul
    Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară se pot formula contestații în
    termen de 30 de zile de la data la care actele de control au fost comunicate
    autorității contractante;
    (8) Contestațiile sunt soluționate de către structurile de specialitate din
    cadrul Ministerului Finanțelor în termen de 30 de zile de la formularea acestora;
    26
    (9) Împotriva răspunsului la contestație se poate soluționa plângere la instanța
    de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004 privind contenciosul
    administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.1.154 din 07 decembrie
    2004;
    (10) Sumele care nu pot fi justificate total sau parțial de către autoritățile
    contractante ca urmare a controlului financiar exercitat de către Direcția Generală
    Inspecție Economico – Financiară sunt impozitate cu un procent adițional față de
    impozitul pe profit de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita de 20%
    aferentă codului CPV specific pentru procedura de achiziție publică de bunuri,
    servicii, echipamente și investiții.
    (11) În situația constatării unor sume care nu pot fi justificate prin costuri sau
    prin alte dovezi potrivit alin.(10) conducătorului regiei autonome, societăților
    naționale, companiilor naționale, societăților comerciale cu capital deținut de stat
    sau unitățile administrativ teritoriale integral/majoritar li se aplică o sancțiune de
    50.000 lei;
    Capitolul IV – Prevederi referitoare la disciplina economico-financiară a
    autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome aflate în
    coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;
    Art. XXXVI (1) Începând cu data de 1 octombrie 2023
    agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României și sunt autonome
    din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent
    de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil
    obținut din activitatea specifică pe care o desfășoară în calitate de
    autorități/agenții/instituții autonome de reglementare/control/prestări
    servicii/autorizări dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute
    ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumire acestora și de modul
    de reglementare pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea
    unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări
    servicii/autorizări;
    (2) Prin rezultat net/rezultat patrimonial/rezultat net obținut de
    agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se înțelege
    rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net obținut ca urmare a activității
    curente desfășurate agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României după deducerea din
    veniturile totale obținute de acestea a cheltuielilor curente pentru desfășurarea
    activității, mai puțin cheltuielile cu investițiile pentru care se aplică regimul de
    amortizare liniar prevăzut de lege pentru deducere în vederea determinării
    rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului net supus impozitării;
    (3) Prin tarife/taxe speciale colectate potrivit legii se înțelege acele
    tarife/taxe indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare aplicate
    de agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României pentru activitățile
    pe care le desfășoară de autorizare/reglementare sau de taxare/tarifare a
    utilizatorilor/beneficiarilor care utilizează/acționează asupra bunurilor/piețelor
    specifice de interes și utilitate publică cum ar fi fără se limiteze la acestea operarea
    pe piața energetică a României, utilizarea spațiului de frecvență al României,
    operarea pe piața de capital și altele asemenea;
    27
    (4) Taxa specifică menționată la alin.(1) se plătește anticipat, trimestrial,
    pentru fiecare trimestru până la data de 25 ale lunii următoare pentru trimestrul
    anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net realizat
    trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării
    tarifelor/taxelor indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare și
    se regularizează anual până maxim la data de 30 iunie a anului următor, odată cu
    depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege;
    (5) Metodologia de plată a taxei speciale, documentele specifice coletării,
    încasării și executării silite sunt elaborate și aprobate prin ordin al ministrului
    finanțelor în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
    (6) Taxa specială prevăzută la alin.(1) are regimul juridic prevăzut pentru
    creanțele fiscale și este supusă regulilor de executare silită prevăzută de lege;
    (7) Neplata la termenele prevăzute la alin.(4) atrage după sine plata
    accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele fiscal-bugetare;
    Art. XXXVII (1) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome
    care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României,
    respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii executivi și alte
    funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome nu
    pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât
    indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru;
    (2) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, respectiv
    președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii executivi și alte funcții
    similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care
    depășesc nivelul remunerației în plată prevăzut la alin.(1) au obligația de a lua
    măsurile legale ce se impun pentru încadrarea remunerației brute lunare în limitele
    prevăzute la alin.(1);
    (3) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, respectiv
    președinții/vicepreședinții/directorii generali/directorii generali adjuncți și alte
    funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome
    care se încadrează în nivelul remunerației în plată prevăzut la alin.(1) rămân în plată
    cu nivelul de remunerație avut la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență;
    Art. XXXVIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență numărul efectiv al consilierilor din cabinetele
    președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți
    precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului
    României se reduce cu 50%;
    (2) Dacă din aplicarea procentului de reducere cu 50% rezultă că numărul
    consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor
    generali/directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor
    agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României este mai mic decât
    unu numărul acestora rămâne unu;
    (3) Dacă numărul consilierilor din cabinetele
    președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți
    precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor
    28
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului
    României este unu nu se aplică prevederile alin.(1);
    (4) Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare a
    prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desființează;
    Art. XXXIX (1) Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a
    prevederilor prezentei ordonanțe de urgență sunt ocupate prin concurs sau potrivit
    metodologiei existente la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor publice
    autonome din coordonarea Parlamentului României, numai pe bază de memorandum
    aprobat de Consiliile de Administrație și nu pot depăși o creștere a numărului de
    personal de maxim 5% până la sfârșitul anului 2023;
    (2) Posturile vacante la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență, la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor publice autonome din
    coordonarea Parlamentului României se anulează și nu se pot reînființa pe o perioadă
    de 6 luni;
    (3) Salariile de bază inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul
    agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României nu pot depăși
    maxim 80% din nivelul remunerației brute a conducătorului
    agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome;
    (4) Structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului
    României pot deține funcții de conducere numai dacă sunt îndeplinite următoarele
    normative de personal:
    a) organizarea de departamente/servicii de specialitate indiferent de
    denumirea acestora numai pentru un număr minim de 10 persoane în subordine;
    b) organizarea de direcții de specialitate/ structuri organizatorice superioare
    departamentelor/serviciilor prevăzute la lit.a) numai pentru un număr de minim 20
    de persoane în subordine;
    c) organizarea de direcții generale de specialitate/ structuri organizatorice
    superioare direcțiilor de specialitate prevăzute la lit.b) numai pentru un număr de
    minim 40 de persoane în subordine;
    (5) Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale
    agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României este de maxim 8%
    din numărul total de posturi efectiv ocupate;
    (6) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României sunt obligați până
    la data de 31 decembrie 2023 să ia toate măsurile legale care se impun pentru
    aplicarea prevederilor alin.(1)-(3);
    Art. XXXX (1) Cheltuielile privind dotarea cu autoturisme și consumul lunar
    de carburanți pentru agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României se stabilesc după
    cum urmează:
    I. Norme privind dotarea cu autoturisme:
    Autoturisme Număr maxim
    Președinte/Director general 1 autoturism
    Vicrepreședinte/Director general adjunct 1 autoturism
    Director de specialitate 1 autoturism
    Director economic 1 autoturism
    29
    Parc comun:
    Număr persoane încadrate:
    până la 400 pers
    Peste 400 pers
    4 autoturisme
    8 autoturisme
    II. Norme privind consumul lunar de carburanți pentru autoturismele care
    deservesc:
    Limită
    maximă
    Categorie de personal litri/lună/vehicul
    Președinte/vicepreședinte/Director, director general
    adjunct, director de specialitate, director economic
    400
    Activitate curentă a parcului auto 300
    (2) Normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme prevăzute la
    alin.(1) nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe
    nerambursabile;
    (3) Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică mai
    mare de 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de
    23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de
    atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a
    autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe
    nerambursabile;
    (4) Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, care activează în
    domeniul financiar-bancar, piața de capital, piața asigurărilor pot achiziționa
    autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3, al căror preț poate
    depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai
    mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii
    procedurii de atribuire a contractului de achiziție, cu aprobarea ordonatorului
    principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, numai în cazuri temeinic
    justificate și dacă au realizat profit în anul fiscal precedent;
    (5) Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României pot achiziționa, în
    condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a
    sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată
    în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în
    transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct
    de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de
    urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu
    modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările
    ulterioare;
    (6) Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei
    ordonanțe de urgență se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza
    dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin.(1);
    (7) Depășirea normativelor de combustibil prevăzute la alin.(1) se poate
    realiza pe cheltuiala personalului încadrat care utilizează autoturismele din dotare;
    (8) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României au obligația de a lua
    măsurile legale ce se impun pentru punerea în aplicare a prevederilor alin.(1)-(7).
    Art. XXXXI (1) Cheltuielile cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate
    din țară pentru personalul încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor
    30
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului
    României se stabilesc astfel:
    a) o indemnizație de delegare, în cuantum de trei ori indemnizația de delegare
    valabilă pentru sectorul bugetar, indiferent de funcția pe care o îndeplinește;
    b) o alocație de cazare, în cuantum 265 lei/zi, în limita căreia trebuie să își
    acopere cheltuielile de cazare, în țară;
    (2) Depășirea cheltuielilor cu diurnă/cazare pentru deplasare în altă localitate
    din țară pentru personalul încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului
    României se suportă de către aceștia;
    (3) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României au obligația de a lua
    toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1) și
    (2);
    Art. XXXXII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență achiziția de aparate de telefonie mobilă în agențiile/autoritățile/instituțiile
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului
    României nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil
    achiziționat;
    (2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din
    fondurile agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului sunt de maxim 50
    lei/lună/aparat de telefonie mobilă;
    (3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie
    mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate
    de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;
    (3) Conducătorii agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului au obligația de a lua măsurile
    legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile punctelor alin.(1) – (3).
    Art. XXXXIII (1) Cheltuielile anuale cu sponsorizarea/activitățile
    sportive/culturale realizate de către agențiile/autoritățile/instituțiile autonome
    care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului nu pot depăși
    0,25% din veniturile totale realizate în anul precedent;
    (2) Depășirea cheltuielilor anuale cu sponsorizarea/activitățile sportive/
    culturale este considerată cheltuială neeligibilă la determinarea taxei speciale
    prevăzută de art. XXXVI alin.(1) și se impozitează cu un procent adițional față de
    taxa specială de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita prevăzută la
    alin.(1);
    (3) Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului au obligația de a lua măsurile
    legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin.(1);
    Art. XXXXIV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență cheltuielile materiale și servicii precum și cheltuielile cu investițiile
    efectuate de agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului sunt supuse controlului
    financiar exercitat de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din
    cadrul Ministerului Finanțelor;
    (2) Controlul financiar exercitat de inspectorii de specialitate din cadrul
    Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară se realizează asupra achizițiilor
    31
    de bunuri și servicii precum și a achizițiilor de lucrări necesare implementării
    investițiilor care au costul de achiziție publică sub risc și vizează:
    a) respectarea procedurilor legale privind achizițiile publice efectuate de
    autoritățile contractante prevăzute la alin.(1);
    b) controlul costurilor de achiziție care depășesc cu 20% media înregistrată
    pentru codul CPV din care face parte achiziția de bunuri, servicii, echipamente,
    servicii și lucrări, considerate costuri de achiziție sub risc;
    (3) Pentru stabilirea costului de achiziție publică sub risc prevăzut de alin.(2),
    lit.b) se utilizează baza de date și informațiile din sistemul electronic business to
    governement;
    (4) Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară stabilește procedurile
    de achiziție publică sub risc pentru categoriile de autorități contractante prevăzute
    la alin.(1) pe baza unei metodologii de risc elaborată și aprobată prin ordin al
    ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
    ordonanțe de urgență;
    (5) Metodologia de exercitare a controlului financiar de către Direcția
    Generală de Inspecție Economico-Financiară, actele de control emise se stabilesc
    prin ordin al ministrului finanțelor aprobat în termen de 30 de zile de la data intrării
    în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul Oficial
    Partea I;
    (6) Actele emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale
    de Inspecție Fiscală sunt acte administrative de autoritate potrivit legii;
    (7) Împotriva actelor de control emise de inspectorii de specialitate din cadrul
    Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară se pot formula contestații în
    termen de 30 de zile de la data la care actele de control au fost comunicate
    autorității contractante;
    (8) Contestațiile sunt soluționate de către structurile de specialitate din
    cadrul Ministerului Finanțelor în termen de 30 de zile de la formularea acestora;
    (9) Împotriva răspunsului la contestație se poate soluționa plângere la instanța
    de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004 privind contenciosul
    administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.1.154 din 07 decembrie
    2004;
    (10) Sumele care nu pot fi justificate total sau parțial de către autoritățile
    contractante de la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află
    în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului ca urmare a controlului
    financiar exercitat de către Direcția Generală Inspecție Economico – Financiară sunt
    impozitate cu un procent adițional față de procentul de taxa specială prevăzută de
    de art.XXXVI, alin.(1) de 20% din valoarea cheltuielilor care depășesc limita de 20%
    aferentă codului CPV specific pentru procedura de achiziție publică de bunuri,
    servicii, echipamente și investiții.
    (11) În situația constatării unor sume care nu pot fi justificate prin costuri sau
    prin alte dovezi potrivit alin.(10) conducătorului agențiilor/autorităților/instituțiilor
    autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului li se
    aplică o sancțiune de 50.000 lei;
    Capitolul V – Prevederi referitoare la disciplina economico-financiară a
    Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare;
    Art. XXXXV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență până la data de 31 decembrie 2024 institutele naționale de cercetaredezvoltare din subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Cercetării, Inovării,
    32
    Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române se
    comasează în procent de minim 20% din numărul acestora;
    (2) Comasarea prevăzută la alin.(1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ:
    a) reducerea cu minim 15% a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor
    materiale și servicii;
    b) reducerea cu minim 15% a numărului de posturi efectiv ocupate
    proporțional atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție;
    (3) Ordonatorii principali de credite de la nivelul Ministerului Cercetării,
    Inovării, Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei
    Române au obligația în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
    ordonanțe de urgență de a stabili lista Institutelor Naționale de Cercetare care intră
    în proces de comasare. Lista se aprobă prin decizie a conducătorului entității publice
    sub coordonarea/subordonarea/autoritatea căreia se află acestea, se publică în
    Monitorul Oficial al României Partea I, cu luarea în considerare a următoarelor
    criterii orientative:
    a) gradul redus de implicare în activitatea de cercetare științifică/dezvoltare
    experimentală;
    b) gradul redus de implicare în activități de cercetare și transfer tehnologic;
    c) grad redus de activități și parteneriate cu mediul de afaceri;
    d) similaritate cu activitățile de cercetare desfășurate de alte institute
    naționale de cercetare;
    e) alte criterii de comasare stabilite și aprobate prin ordin al conducătorului
    de resort;
    (4) Comasarea institutelor naționale de cercetare se aprobă prin hotărâre a
    Guvernului României și se poate realiza și între Institutele Naționale de Cercetare
    aflate în subordinea ordonatorilor principali de credite diferiți cu acordul acestora
    și a Institutelor Naționale de Cercetare în cauză;
    (5) De la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista
    Institutelor Naționale de Cercetare nu se mai pot majora cheltuielile de personal cu
    excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege precum și
    cheltuielile și de funcționare ale Institutelor Naționale care fac obiectul comasării
    până la data la care comasarea a avut loc;
    (6) Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial
    al României lista Institutelor Naționale de Cercetare se anulează;
    Art. XXXXVI (1) Institutele, Institutele Naționale, Agențiile, Autoritățile,
    Comisiile de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea
    acestora și formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura
    organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în
    subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau
    pentru care secretarul general al Guvernului îndeplinește funcția de ordonator
    principal de credite se comasează cu cel puțin 20% din numărul acestora;
    (2) Procesul de comasare are loc începând cu data intrării în vigoare a
    prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2024;
    (3) Comasarea prevăzută la alin.(1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ:
    a) reducerea cu minim 15% a cheltuielilor de personal și a cheltuielilor
    materiale și servicii;
    b) reducerea cu minim 15% a numărului de posturi efectiv ocupate
    proporțional atât pentru funcții de conducere cât și pentru funcții de execuție;
    (3) Secretarul General al Guvernului are obligația de a stabili lista Institutelor,
    Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de Specialitate organizate
    33
    ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și formele de organizare,
    departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului
    General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului
    General al Guvernului care intră în proces de comasare, în termen de 30 de zile de
    la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Lista se aprobă prin
    decizie a secretarului general și se publică în Monitorul Oficial al României Partea I,
    cu luarea în considerare a următoarelor criterii orientative:
    a) gradul de similaritate ridicat a obiectului de activitate al structurilor
    organizatorice aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului
    General al Guvernului;
    b) gradul redus de utilitate publică a activităților desfășurate de acestea;
    c) raportul dintre volumul de muncă al activității desfășurate și numărul de
    personal angajat pe posturi;
    d) eficiența activității desfășurate și rezultatele concrete obținute în
    activitatea desfășurată;
    (4) Comasarea Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților,
    Comisiilor de Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea
    acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura
    organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în
    subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului se
    aprobă prin hotărâre a Guvernului României;
    (5) De la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista
    Institutelor, Institutelor Naționale, Agențiilor, Autorităților, Comisiilor de
    Specialitate organizate ca și structuri distincte indiferent de denumirea acestora și
    formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura
    organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în
    subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului nu se mai
    pot majora cheltuielile de personal cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor
    dispuse prin lege precum și cheltuielile și de funcționare ale Institutelor Naționale
    care fac obiectul comasării până la data la care comasarea a avut loc;
    (6) Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial
    al României lista structurilor organizatorice care intră proces de comasare, se
    anulează;
    Art. XXXXVII (1) Institutele, Institutele Naționale, Institutele Naționale de
    Cercetare aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României,
    Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării,
    Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române care îndeplinesc
    majoritar cumulativ condițiile de mai jos, intră în proces de desființare și lichidare
    astfel:
    a) au un număr de sub 25 de posturi prevăzute în organigramele și statele de
    funcții aprobate potrivit legii;
    b) rezultatele activității desfășurate nu stau la baza fundamentării strategiilor
    respectiv politicilor publice;
    c) entitățile publice nu sunt implicate în activitatea de cercetare
    fundamentală/dezvoltare experimentală/transfer tehnologic;
    d) entitățile publice nu au parteneriate/relații de colaborare cu mediul de
    afaceri;
    e) raportul dintre volumul de muncă a activității desfășurate/rezultatele
    obținute nu justifică funcționarea entității publice;
    f) activitatea desfășurată nu este de interes și uz public;
    34
    g) entitatea publică a avut un număr de sub 100 de
    interacțiuni/răspunsuri/petiții a căror beneficiari a fost populația;
    h) are încadrat personal cu funcții de conducere în procent de peste 8%;
    i) au avut constatări prin rapoarte ale Curții de Conturi prin care se constată
    abateri și prejudicii ca urmare a încălcării legislației;
    (2) Ordonatorii principali de credite de la nivelul Parlamentului României ,
    Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării,
    Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Academiei Române sunt obligați să
    publice în Monitorul Oficial al României, partea I, în termen de 30 de zile de la data
    intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență lista Institutelor, Institutelor
    Naționale, Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare care intră în proces de
    desființare și lichidare;
    (3) Procesul de desființare și lichidare, de valorificare a patrimoniului existent
    prevăzut la alin.(1) se aprobă prin lege de către Parlamentul României, la
    propunerea Guvernului și la inițiativa ministerelor de linie și se desfășoară în
    perioada 1 septembrie 2023 – 31 decembrie 2024;
    (4) De la data la care s-a publicat lista institutelor, institutelor naționale,
    institutelor naționale de cercetare care intră în proces de desființare și lichidarea
    acestea nu mai pot majora cheltuielile de personal cu excepția indexărilor,
    ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege precum și cheltuielile de funcționare pe
    toata durata procesului de lichidare și desființare;
    (5) Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial
    al României lista structurilor organizatorice care intră proces de desființare și
    lichidare, se anulează;
    (6) Numărul de institute/institute naționale/institute naționale de cercetare
    nu poate fi mai mare de 10% din numărul entităților aflate în
    coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator principal de credite;
    Capitolul VII – Alte măsuri de reducere a cheltuielilor publice și gestionare
    eficientă a patrimoniului public;
    Art. XXXXVIII 1. Litera c), alin.(1) din Legea privind Casa Socială a
    Constructorilor cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul
    Oficial al României 372 din 22 decembrie 1997 se abrogă;
19. (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
    se datorează bugetului de stat și se virează o cotă în cuantum de 0,5% din valoarea
    devizului de construcţii întocmit potrivit legii, cu corespondent în devizul general al
    lucrării;
    (2) La aprobarea indicatorilor economico-financiari ai investițiilor publice
    autoritățile contractante au obligația de a cuprinde în devizele generale de investiții
    cota de 0,5% din valoarea devizului care se datorează bugetului de stat;
    (3) Cota de 0,5% din valoarea devizului de construcții se datorează de către
    autoritățile contractante și se virează la bugetul de stat într-un cont de venituri
    potrivit indicatorilor din clasificația bugetară, cu ocazia efectuării plăților către
    executanții de lucrări potrivit contractelor încheiate;
    (4) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cota
    de 0,5% din valoarea devizelor de construcții nu se mai cuprinde în situațiile de
    lucrări întocmite conform contractelor de către executanții de lucrări;
    (5) Nevirarea cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcții la termenul
    prevăzut de alin.(3) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru
    creanțele fiscale;
    35
    (6) Creanțele fiscale rezultate din aplicarea cotei de 0,5% din valoarea
    devizelor de lucrări sunt supuse procesului colectare, încasare și administrare a
    creanțelor bugetare precum și de executare silită potrivit prevederilor legale în
    vigoare;
    Art. XXXXIX (1) Bunurile de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent
    de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri
    imobile proprietatea publică a Statului Român prin confiscare ca urmare a unor
    sentințe penale aflate în gestionarea Agenției Naționale de Administrare fiscală,
    situate pe teritoriul unor unități administrativ teritoriale, pot fi transferate în
    proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale și domeniul public al
    acestora în următoarele condiții:
    a) Interdicția de a fi transferate în domeniul privat al unităților administrativ
    teritoriale și de a fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare pe o perioadă de 5 ani de la
    data la care a avut loc transferul de proprietate;
    b) executarea lucrărilor de reparații curente și întreținere precum și a
    lucrărilor de modernizare/reabilitare/reparații capitale care sunt necesare clădirilor
    și a terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri
    speciale precum și orice alte bunuri imobile;
    c) utilizarea clădirilor și a terenului aferent indiferent de destinația acestora,
    echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile în interes public
    sau valorificarea acestora după îndeplinirea termenului prevăzut la alin. lit.a);
    d) utilizarea bunurilor de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de
    destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri
    imobile proprietatea publică a Statului Român astfel cum s-a angajat unitatea
    administrativ teritorială prin cererea de transfer;
    (2) Se mandatează Agenția Națională de Administrare Fiscală în calitate de
    reprezentant al Statului Român să implementeze prevederile prezentului articol
    referitoare la bunurile de natura clădirilor și a terenului aferent indiferent de
    destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri
    imobile proprietatea publică a Statului Român;
    (3) Pentru a beneficia de prevederile alin.(1) autoritățile publice
    locale/județene interesate depun o cerere de transfer a proprietății publice la
    Agenția Națională de Administrare Fiscală aprobată de Consiliile Locale/Județene
    care v-a cuprinde:
    a) datele de identificare ale clădirilor și a terenului aferent indiferent de
    destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri
    imobile inclusiv identificarea topografică și de extrasul de Carte Funciară după caz;
    b) motivul, justificarea transferului de proprietate publică de la Statul Român
    către unitățile administrativ teritoriale și destinația ulterioară a bunurilor și perioada
    de timp pentru care se va păstra această destinație;
    (4) Guvernul României aprobă cererea de transfer precum și transferul de
    proprietate din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea publică și
    domeniul public al unității administrativ teritoriale inclusiv condițiile care privesc
    transferul de proprietate asupra bunului imobil respectiv asupra clădirilor și a
    terenului aferent indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădirile speciale
    precum și orice alte bunuri imobile proprietatea publică a Statului Român, la
    propunerea Ministerului Finanțelor, prin hotărâre;
    (5) În baza hotărârii Guvernului României adoptată potrivit prevederilor
    alin.(4), clădirile și a terenurile aferente indiferent de destinația acestora,
    echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile aferent se scot
    36
    din evidența Agenției Naționale de Administrație Fiscală la valoarea de inventar cu
    care bunul imobil figurează în evidențele contabile;
    (6) Între Agenția Națională de Administrație Fiscală și unitatea administrativ
    teritorială care preia prin transfer de proprietate clădirile și a terenurile aferente
    indiferent de destinația acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice
    alte bunuri imobile se încheie protocol de predare-primire în care se consemnează:
    a) datele de identificare ale imobilului, inclusiv dacă este cazul datele
    topografice și de identificare în Cartea Funciară;
    b) valoarea de inventar;
    c) condițiile de administrare prevăzute la alin.(1) inclusiv destinația bunurilor
    imobile și perioada de timp pe care destinația va fi păstrată;
    d) starea tehnică a clădirilor și a terenurilor aferente indiferent de destinația
    acestora, echipamentele, clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile;
    f) alte informații considerate relevante pentru transferul dreptului de
    proprietate asupra bunului imobil;
    (7) Consiliul Județean/Consiliul Local, adoptă o hotărâre prin care declară
    clădirile și a terenurile aferente indiferent de destinația acestora, echipamentele,
    clădiri speciale precum și orice alte bunuri imobile de uz sau de interes public local,
    aprobă înscrierea acestora în proprietatea publică a unității administrativ teritoriale
    și domeniul public al acesteia, înscrierea în inventarul bunurilor care fac parte din
    domeniul public și stabilește titularul dreptului de administrare.
    (8) În baza hotărârii de Consiliu Local/Județean și a protocolului de predare
    primire asupra clădirilor și a terenurilor aferente indiferent de destinația acestora,
    echipamentelor, clădirilor speciale precum și orice alte bunuri imobile clădire și
    teren se operează în evidențele de carte funciară proprietatea publică a unității
    administrativ teritoriale și domeniul public al acesteia;
    (9) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de
    urgență Agenția Națională de Administrație Fiscală publică pe pagina de internet
    lista bunurilor imobile clădire și teren care se încadrează alin.(1);
    (11) La valorificarea terenurilor proprietatea publică a unităților
    administrativ-teritoriale transferate din proprietatea publică a Statului Român prin
    preluarea de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, după îndeplinirea
    termenului prevăzut la alin.(1), lit.a), o cotă de 50% din valoarea încasată se
    datorează și se virează bugetului de stat într-un cont de venituri ale bugetului de
    stat, conform indicatorilor din clasificația bugetară;
    (12) Nevirarea cotei de 50% din valoarea încasată prevăzută la alin.(11) atrage
    după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare;
    (13) Creanțele bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin.(11) le sunt
    aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea,
    încasarea și executarea creanțelor bugetare;
    Art. L 1. (1) Redevențele pentru terenurile concesionate potrivit legii de către
    Agenția Domeniilor Statului în calitate de administrator al terenurilor proprietate
    publică a Statului Român, pe bază de contract de concesiune se indexează cu indicele
    prețului de consum pe anul 2022. Termenul de plată pentru redevențele actualizate
    este până la data de 31 decembrie 2024;
    (2) Redevențele datorate pentru terenurile concesionate potrivit legii se
    indexează anual cu indicele prețului de consum anual, până la data de 30 iunie a
    fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;
20. (1) Tarifele, taxele și redevențele miniere datorate în baza art.44 și art. 45
    din Legea minelor nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare publicată în
    37
    Monitorul Oficial al României nr. 197 din 27 martie 2003 se indexează cu indicele
    prețului de consum pe anul 2022 prin grija Autorității Naționale de Resurse Minerale.
    Termenul de plată pentru taxele, tarifele și redevențele miniere actualizate este
    până la data de 31 decembrie 2024;
    (2) Tarifele, taxele și redevențele miniere datorate potrivit legii se indexează
    anual cu indicele prețului de consum anual prin grija Autorității Naționale de Resurse
    Minerale, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior;
21. (1) Tarifele și redevențele petroliere datorate în baza art.49 din Legea
    petrolului nr.238/2004 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 535 din 15 iunie
    2004 se indexează cu indicele prețului de consum pe anul 2022 prin grija Autorității
    Naționale de Resurse Minerale. Termenul de plată pentru tarifele și redevențele
    petroliere actualizate este până la data de 31 decembrie 2024;
    (2) Tarifele, taxele și redevențele petroliere datorate potrivit legii se
    indexează anual cu indicele prețului de consum anual prin grija Autorității Naționale
    de Resurse Minerale, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul
    anterior;
22. Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin
    în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație
    agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial
    al României, Partea I, nr.299 din 7 iunie 2001, cu modificările și completările
    ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
    4.1.La articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    ”(1) Prevederile prezentei legi se aplică și societăților rezultate în urma
    divizării sau fuziunii societăților care dețin în exploatare terenuri cu destinație
    agricolă și societăților naționale la care statul român, prin Agenția Domeniilor
    Statului este acționar unic sau majoritar, precum și institutelor și stațiunilor de
    cercetare și producție agricolă, unităților de învățământ agricol și silvic la care
    Agenția Domeniilor Statului deține în administrare terenuri cu destinație agricolă”.
    4.2. La articolul 4, alineatul (1), după litera h) se introduc două noi litere,
    lit.i),j) cu următorul cuprins:
    „ i) concesionarea, prin atribuire directă sau licitație, după caz, a terenurilor
    agricole din clasa a V-a de calitate, a terenurilor neproductive și a terenurilor
    categoria de folosință curți-construcții, inclusiv canale, din domeniul public și privat
    al Statului Român către persoane juridice de drept privat la care Statul Român sau
    unitățile administrativ teritoriale sunt acționari majoritari/unici în scopul producerii
    de energie din surse regenerabile – E-SRE precum: hidro, solară, biomasă, geotermală
    și eoliană necesară inclusiv creșterii productivității agricole, se face în condițiile
    financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la
    propunerea Agenției Domeniilor Statului.
    j) acordarea dreptului de superficie pe terenurile agricole din clasa a V-a de
    calitate, a terenurilor neproductive și a terenurilor din categoria de folosință curțigrădini, inclusiv canale din domeniul public și privat al Statului Român către persoane
    juridice de drept privat la care Statul Român sau unitățile administrativ teritoriale
    sunt acționari majoritari/unici în scopul producerii de energie din surse regenerabile

• E-SRE precum: hidro, solară, biomasă, geotermală și eoliană precum și către
  autoritățile publice locale și centrale în vederea implementării de proiecte de
  infrastructură cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie
  se poate acorda oneros în condiții financiare aprobate de Comitetul de Privatizare
  Concesionare și Arendare la propunerea Agenției Domeniilor Statului.
  38
  4.3. După articolul 4 se introduce un nou articolul numerotat art. 41 cu
  următorul cuprins:
  “ Prin derogare de la prevederile art.312 alin (1) din Codul Administrativ, cu
  modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de interes strategic și cele
  de siguranță națională, din domeniul energetic, proiectele de investiții în
  infrastructura energetică declarate de interes strategic național, se acordă drept de
  superficie cu titlu oneros pe bază de convenție încheiată între părțile interesate,
  asupra terenurilor din domeniul public și privat al Statului Român către persoane
  juridice de drept privat la care Statul Român este acționar integral/majoritar în
  condiții financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la
  propunerea Agenției Domeniilor Statului. Eventualele contracte indiferent de natura
  acestora aflate în derulare pentru aceste categorii de terenuri se modifică de drept,
  prin diminuarea corespunzătoare a suprafețelor de teren ce fac obiectul acestora,
  prin act adițional, încheiat în condițiile legii.
  4.4. La art.18 alin 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
  „(1) Inițiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor
  interesat, conform Ordonanței de urgentă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul
  administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
  4.5.La articolul 20, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alin
  (3
  1
  ), (32
  ), (33
  ) și (34
  ), cu următorul cuprins:
  ”(31
  ) Beneficiarii contractelor de concesiune încheiate cu Agenția Domeniilor
  Statului, care au ca obiect terenurile descrise la art.4 lit.(i), pot solicita prelungirea
  duratei contractelor de concesiune, aflate în desfășurare, cu o perioadă de până la
  15 de ani, fără a depăși perioada cumulată de maxim 49 de ani asumată inițial de
  părți, prin actul de bază și cea prelungită, cu îndeplinirea următoarelor condiții
  cumulative:
  a) contractul de concesiune are o durată de execuție rămasă de cel puțin 3 ani
  la data solicitării depunerii solicitării de prelungire a contractelor de concesiune.
  Durata prelungirii contractelor de concesiune nu poate depăși dublul duratei rămase
  de execuție a contractelor de concesiune la data depunerii solicitării de prelungire;
  b) realizarea de investiții în capacități de producere a energiei verzi, în termen
  de maximum 5 ani de la semnarea actului adițional, astfel încât să asigure o
  independență energetică proprie de minim 60% din consumul anual raportat la media
  ultimilor 3 ani de activitate/consum;
  c) realizarea obligațiilor prevăzute în contractul de concesiune privind
  investițiile până la data formulării solicitării de prelungire a contractului de
  concesiune;
  d) sub condiția actualizării redevenței la nivelul pieței conform valorii stabilite
  prin norme interne ale Agenției Domeniilor Statului, la momentul solicitării, aprobate
  de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare;
  e) dezvoltarea în termen de maximum 5 ani de la semnarea actului adițional a
  unui lanț de producție complet, procesare primară, valorificarea în cultura plantelor
  și zootehnie, legumicultură, pomicultură, viticultură cu o valoare de cel puțin 40%
  din cifra de afaceri;
  f) să prezinte un plan de afaceri asumat și argumentat tehnic/economic ce va
  fi analizat de o comisie de specialiști ai Agenției Domeniilor Statului, numită de
  conducerea instituției;
  g) nu se află în procedura de insolvență, dizolvare, lichidare, reorganizare,
  faliment.
  h) nu are datorii restante la plățile datorate în baza contractului;
  39
  i) nu există litigii înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect
  contractul de concesiune.
  (32
  ) Modificările menționate la alineatul (31
  ) se vor face prin act adițional, la
  solicitarea beneficiarilor contractelor aflate în desfășurare.
  (33
  ) Concesionarul are dreptul de a edifica construcții (conducte/instalații de
  irigații/depozite cereale, ferme zootehnice/legumicole sau/și instalații de
  procesare) pe terenul ce face obiectul contractului de concesiune, cu respectarea
  prevederilor legale în domeniul construcțiilor și cu acordul prealabil al Agenției
  Domeniilor Statului, dar numai în interesul exploatației agricole.
  (34
  ) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la pct.(31
  ) lit. b) și e), conduce la
  rezilierea de drept a contractului.
  4.6.Articolul 212 se modifică și va avea următorul cuprins:
  ”Art.212 (1) Concesionarea prin atribuire directă se face pe perioada existenței
  mijlocului fix sau a activului, dar nu mai mult de 49 de ani.
  (2) Beneficiarii contractelor de concesiune prin atribuire directă încheiate cu
  Agenția Domeniilor Statului, care au ca obiect terenurile descrise la art.4 lit.(i), pot
  solicita prelungirea duratei contractelor de concesiune prin atribuire directă , aflate
  în desfășurare, cu o perioadă de până la 15 de ani, fără a depăși perioada cumulată
  de maxim 49 de ani, asumată inițial de părți, prin actul de bază și cea prelungită, cu
  îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 20 alin (3
  1
  ), (32
  ), (33
  ) și (34
  ).
  (3) Modificările menționate la alineatul (2) se vor face prin act adițional, la
  solicitarea beneficiarilor contractelor aflate în desfășurare.
  4.7. După articolul 216
  se introduce un nou articol numerotat art.217
  , cu
  următorul cuprins:
  ”Art. 217
  . Prin derogare de la prevederile art.312 alin.(1) din Codul
  Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de stat de
  învățământ superior, altele decât cele prevăzute în anexele 1-4 care fac parte
  integrantă din prezenta lege, care au secții/facultăți cu profil agricol pot primi în
  concesiune, prin metoda atribuirii directe, suprafețe de teren cu destinație agricolă,
  din domeniul public sau privat al Statului Român, libere de contract, pentru
  dezvoltarea unor baze didactice de profil dar nu mai mult de 100 de ha.
  4.8. Terenurile menționate la art.4 alineat (1), litera i) și j) nu pot face
  obiectul retrocedării, cu excepția celor care constituie vechiul amplasament sau
  amplasament care a fost stabilit și identificat prin hotărâri judecătorești definitive
  până la data adoptării prezentului act normativ.
  Art.LI. Prin derogare de la prevederile art.92 alineatul (2) litera j) din Legea
  fondului funciar nr.18/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României,
  Partea l, nr.1 din 05.01.1998, cu modificările și completările ulterioare limita de 50
  ha nu se aplică pentru terenurile agricole situate în extravilan, având clasele de
  calitate a IVa și a Va, pe care se amplasează obiectivele de investiții de interes
  național specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile realizate de
  către persoanele juridice de drept privat unde Statul sau unitățile administrativteritoriale dețin capital majoritar/integral.
  Art.LII. Ordonanța de urgență a Guvernuluinr.171/2022 pentru accelerarea
  implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe
  nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
  normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1193 din 12
  decembrie 2022 se modifică și completează după cum urmează:

2. La articolul XII, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
   40
   “(2) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod
   descentralizat şi al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public
   local, derulate din aceste fonduri de către unitățile administrativ-teritoriale sau după
   caz, de către asociații de dezvoltare intercomunitară, prin derogare de la prevederile
   art. 299 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul
   administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ale art.867 din Legea
   nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările
   ulterioare, de la dispoziţiile art.2 alin (2) şi anexei nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a
   Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”,
   aprobată cu modificări prin Legea nr.404/2003, cu modificările şi completările
   ulterioare, de la prevederile art.25 alin (5) din Legea apelor nr.107/1996, cu
   modificările şi completările ulterioare, de la art.11 alin (1) din Legea nr.46/2008 –
   Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la art.3 lit.f)
   din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea
   şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii
   fondului funciar nr.18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
   nr.86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul cărora sau prin care
   s-a instituit un administrator de drept asupra unor terenuri proprietate publică sau
   privată a statului, precum şi de la orice alte dispoziţii legale speciale, care instituie
   un astfel de administrator de drept pe perioada și în scopul implementării proiectelor
   de infrastructură de interes public local anterior menţionate se deleagă unităţilor
   administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară un drept de
   administrare temporară asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului
   pe care se implementează proiectul. Durata dreptului de administrare temporară este
   egală cu durata implementării şi, după caz, cu durata de monitorizare a proiectului
   iar dreptul de administrare temporară se constituie pe baza unui protocol de delegare
   încheiat între administratorul de drept şi unităţile administrativ-teritoriale sau, după
   caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, la solicitarea acestora. Dreptul de
   administrare temporară încetează în toate cazurile la data finalizării implementării,
   după caz, la data finalizării monitorizării proiectelor de infrastructură de interes
   public local.
3. La articolul XII după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin
   (21
   ) cu următorul cuprins:
   ”(21
   ) În scopul facilitării accesului la fondurile externe nerambursabile în mod
   descentralizat şi al implementării proiectelor privind infrastructura de interes public
   local indiferent de natura acesteia derulate din aceste fonduri externe
   nerambursabile de către unitățile administrativ-teritoriale sau după caz, de către
   asociații de dezvoltare intercomunitară, în cazul terenurilor proprietate publică sau
   privată a statului prevăzute la art.2 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea
   societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului
   cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi
   completările ulterioare și la art.3 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
   nr.34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente
   şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobată cu
   modificări şi completări prin Legea nr.86/2014, cu modificările şi completările
   ulterioare se acordă autorităților publice locale/asociațiilor de dezvoltare
   intercomunitară, la solicitarea acestora, în mod direct, un drept de superficie cu titlu
   oneros asupra terenurilor proprietate publică sau privată a statului cu destinație
   agricolă. Condițiile financiare pentru acordarea dreptului de superficie cu titlu oneros
   41
   se aprobă de Comitetul de Privatizare Concesionare și Arendare la propunerea
   Agenției Domeniilor Statului
   Capitolul VIII – Consolidarea capacității instituționale a Ministerului
   Finanțelor. Achiziții Publice Centralizate
   Art. LIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
   urgență se înființează în cadrul Ministerului Finanțelor Direcția Generală Strategie și
   Revizuire Cheltuieli Publice care are drept obiect de activitate monitorizarea
   indicatorilor de performanță ai principalilor ordonatori de credite din următoarele
   domenii de activitate:
   a) Ministerul Educației împreună cu ordonatorii de credite, instituții publice,
   din sistemul de învățământ universitar și preuniversitar;
   b) Ministerul Sănătății, unitățile sanitare publice, institutele de cercetare din
   subordinea/coordonarea/subordonarea Ministerului Sănătății precum și unitățile
   sanitare publice din subordinea/coordonarea/autoritatea autorităților publice
   centrale și locale;
   c) Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu unitățile de asistență și
   protecție socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului
   Muncii și Protecției Sociale precum și unitățile publice de asistență și protecție
   socială aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice locale;
   d) autoritățile publice locale/județene;
   (2) Monitorizarea indicatorilor de performanță ai ordonatorilor de credite
   prevăzuți la alin.(1) se va realiza începând cu data de 1 ianuarie 2024. Fiecare
   ordonator de credite care intră în procedură de monitorizare a indicatorilor de
   performanță v-a fi notificat în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
   prezentei ordonanțe de urgență;
   (3) Indicatorii de performanță monitorizați se stabilesc pe categorii de
   ordonatori de credite și se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor în termen de
   120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se
   publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
   (4) Până la data de 1 ianuarie 2025 ordonatorii de credite finanțați din bugetul
   de stat, bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor
   sociale, bugetul fondului pentru șomaj, bugetelor locale vor avea activitatea
   desfășurată monitorizată integral cu ajutorul indicatorilor de performanță;
   (5) Ordonatorii de credite prevăzuți la alin.(1) au obligația raportării lunare a
   indicatorilor de performanță în sistemul informatic pus la dispoziție prin grija
   Ministerului Finanțelor. Neraportarea indicatorilor de performanță constituie
   contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei care se aplică ordonatorului
   principal de credite de către inspectorii de specialitate din cadrul Direcției General
   Inspecție Economico-Financiară;
   (6) Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli Publice emite note de
   conformare pentru ordonatorii de credite ai căror activitate este monitorizată în
   situația în care sunt înregistrate depășiri cu 20% a mediei indicatorilor de
   performanță monitorizați;
   (7) Direcția Generală Strategie și Revizuire Cheltuieli sesizează Curtea de
   Conturi a României ori de câte ori constată depășiri cu 20% ale mediei indicatorilor
   de performanță monitorizați și dacă este cazul Direcția Generale Inspecție
   Economico-Financiară;
   (8) Curtea de Conturi a României precum și Direcția Generală EconomicoFinanciară sunt obligate să soluționeze cu celeritate sesizările primite și să
   42
   organizeze dacă este cazul controale de fond/controale inopinate/misiuni de audit
   la ordonatorii de credite ai căror indicatori de performanță sunt monitorizați;
   (9) Direcția Generală Strategii și Revizuire Cheltuieli Publice emite anual
   Rapoarte de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță pe care le prezintă
   Guvernului României pentru analiză și aprobare;
   (10) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe
   de urgență Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului României pentru aprobare prin
   hotărâre Regulamentul de Organizare și Funcționare a Direcției Generale Strategii și
   Revizuire Cheltuieli;
   Art. LIV (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
   urgență obiectul de activitate al Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară
   din cadrul Ministerului Finanțelor se extinde după cum urmează:
   a) Controlul financiar al procedurilor de achiziție publice precum și a
   cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de
   evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli
   efectuate din fondurile publice pentru ordonatorii de credite atât de la nivelul
   autorităților publice centrale cât și la nivelul autorităților publice locale inclusiv
   pentru cei aflați în coordonarea/subordonarea acestora;
   b) Controlul financiar al procedurilor de achiziție publice precum și a
   cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de
   evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli
   efectuate din fondurile publice de către regiile autonome, companiile
   naționale/societățile naționale/societățile comerciale unde statul sau unitățile
   administrativ teritoriale dețin capital majoritar/integral;
   c) Controlul financiar al procedurilor de achiziție publice precum și a
   cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare de
   evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli
   efectuate din fondurile publice de către autoritățile/agențiile/instituțiile publice
   autonome care funcționează în coordonarea/subordonarea/autoritatea
   Parlamentului României;
   (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
   de urgență Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului României pentru aprobare
   prin hotărâre Regulamentul de Organizare și Funcționare al Direcției Generale
   Inspecție Economico -Financiară;
   Art.LV (1) Controlul exercitat potrivit art. LIV, alin.(1) de către Direcția
   Generală Inspecție Economico-Financiară asupra procedurilor de achiziție publică
   precum și a cheltuielilor materiale și servicii, cheltuielilor de protocol, organizare
   de evenimente, cheltuielilor de investiții precum și altor categorii de cheltuieli
   efectuate din fondurile publice este un control financiar de specialitate al cărui
   obiect este reglementat prin lege și este exercitat prin intermediul inspectorilor de
   specialitate încadrați conform legii;
   (2) Controlul financiar exercitat de inspectorii de specialitate din cadrul
   Direcției Generale Inspecție Economico-Financiară se realizează asupra achizițiilor
   de bunuri și servicii precum și a achizițiilor de lucrări necesare implementării
   investițiilor, cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor de
   investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice și
   vizează care au costuri de achiziție publică sub risc și vizează:
   a) respectarea procedurilor legale privind achizițiile publice efectuate de
   autoritățile contractante potrivit legii;
   43
   b) controlul costurilor de achiziție care depășesc cu 20% media înregistrată
   pentru codul CPV din care face parte achiziția de bunuri, servicii, echipamente,
   servicii și lucrări, considerate costuri de achiziție sub risc;
   c) controlul cheltuielilor de protocol, organizare de evenimente, cheltuielilor
   de investiții precum și altor categorii de cheltuieli efectuate din fondurile publice;
   (3) Pentru stabilirea costului de achiziție publică sub risc prevăzut de alin.(2),
   lit.b) se utilizează baza de date și informațiile din sistemul electronic business to
   governement;
   (4) Direcția Generală Inspecție Economico-Financiară stabilește procedurile
   de achiziție publică sub risc pentru categoriile de autorități contractante prevăzute
   la alin.(1) pe baza unei metodologii de risc elaborată și aprobată prin ordin al
   ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
   ordonanțe de urgență;
   (5) Metodologia de exercitare a controlului financiar de către Direcția
   Generală de Inspecție Economico-Financiară, actele de control emise de aceasta se
   stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor aprobat în termen de 30 de zile de la
   data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență care se publică în Monitorul
   Oficial Partea I;
   (6) Actele emise de inspectorii de specialitate din cadrul Direcției Generale
   de Inspecție Fiscală sunt acte administrative de autoritate potrivit legii;
   (7) Împotriva actelor de control emise de inspectorii de specialitate din cadrul
   Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară se pot formula contestații în
   termen de 30 de zile de la data la care actele de control au fost comunicate
   autorității contractante;
   (8) Contestațiile sunt soluționate de către structurile de specialitate din
   cadrul Ministerului Finanțelor în termen de 30 de zile de la formularea acestora;
   (9) Împotriva răspunsului la contestație se poate soluționa plângere la instanța
   de contencios administrativ în condițiile Legii 554/2004 privind contenciosul
   administrativ publicată în Monitorul Oficial al României nr.1.154 din 07 decembrie
   2004;
   (10) Sumele care nu pot fi justificate total sau parțial de către autoritățile
   contractante de la nivelul ordonatorilor de credite prevăzuți la art. LIV, alin.(1) ca
   urmare a controlului financiar exercitat de către Direcția Generală Inspecție
   Economico – Financiară sunt impozitate cu un procent adițional de 20% din valoarea
   cheltuielilor care depășesc limita de 20% aferentă codului CPV specific pentru
   procedura de achiziție publică de bunuri, servicii, echipamente, protocol,
   evenimente și investiții.
   (11) În situația constatării unor sume care nu pot fi justificate prin costuri sau
   prin alte dovezi potrivit alin.(10) conducătorului entităților menționate la art.LIV,
   alin.(1) i se aplică o sancțiune de 50.000 lei;
   Art. LVI (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
   asigurărilor sociale, bugetului fondului unic de asigurări sociale de sănătate,
   bugetului fondului de șomaj, bugetelor locale pot încheia parteneriate pentru
   achiziția de bunuri și servicii chiar dacă sunt ordonatori de credite cu surse de
   finanțare diferite cu condiția ca fiecare dintre aceștia să aibă asigurate credite de
   angajament respectiv credite bugetare după caz pentru achizițiile de bunuri, servicii
   sau lucrări care formează obiectul acordului de parteneriat;
   (2) Ordonatorii de credite menționați la alin.(1) pot încheia parteneriate
   pentru achiziția în sistem centralizat de bunuri, produse, servicii și lucrări chiar dacă
   44
   aceștia au surse de finanțare diferite și se află sub
   autoritatea/coordonarea/subordonarea unor ordonatori de credite diferiți;
   Capitolul IX – Dispoziții tranzitorii și finale:
   Art. LVII (1) În aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență Curtea
   de Conturi a României efectuează și organizează misiune de audit potrivit
   prevederilor legii;
   (2) Curtea de Conturi a României prezintă Guvernului României respectiv
   Parlamentului României un raport privind aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe
   de urgență.
   PRIM MINISTRU
   ION MARCEL CIOLACU