Actele normative aprobate în ședința Guvernului României din 31 ianuarie 2023

1. PROIECTE DE LEGI
2. PROIECT DE LEGEpentru aprobarea Contractului de finanţare – Răspunsul sectorului public din România la Covid – 19 – dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022 şi a Contractului de finanţare – Răspunsul sectorului public din România la Covid -19 II – dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi

la Luxemburg ta 19 decembrie 2022

Prin actul normativ se aprobă două contracte de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții, respectiv Contractul de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la Covid-19, în valoare de 87 milioane de euro, denumit în continuare Contractul de finanțare nr. I, și Contractul de finanțare – Răspunsul sectorului public din România la Covid-19, în valoare de 123,6 milioane de euro, denumit în continuare Contractul de finanțare nr. II.

Cele două proiecte constau în lucrări de investiții (reabilitări, extinderi, consolidări, reabilitări capitale, modernizări, dotări, etc) pentru 26 de unități spitalicești din județele Bacău, Bihor, Brașov, Călărași, Constanța, Covasna. Dolj, Harghita, Giurgiu, Neamț, Olt, Prahova, Teleorman și Municipiul București, în valoare totală de aprox. 1.440 milioane de lei.

Implementarea proiectelor va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții SA, în calitate de agenție de implementare. În această calitate, Ministerului Dezvoltării i se deleagă întreaga autoritate și responsabilitate privind realizarea Proiectelor și utilizarea fondurilor alocate acestora.

Cheltuielile aferente proiectelor vor fi cuprinse în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale.

Se estimează că proiectele se vor finaliza în anul 2025. Disponibilizarea împrumuturilor se face cu până la 36 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, în cazul împrumutului în valoare de 87 milioane euro, respectiv 48 de luni de la data semnării Contractului de finanțare, în cazul împrumutului în valoare de 123,6 milioane euro.  Tragerile în cadrul împrumutului vor fi efectuate de către Ministerul Finanțelor, în baza raportărilor furnizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

• PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Prin actul normativ se reglementează cadrul legal necesar pentru a permite Administrației Naționale a Penitenciarelor elaborarea, în colaborare cu  alte autorități sau instituții publice ori alte persoane juridice de drept public, organizații guvernamentale și neguvernamentale, de programe de interes național destinate facilitării accesului persoanelor condamnate și a persoanelor internate în centre educative și de detenție față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate la servicii educaționale, psihologice și sociale.

Calificarea/recalificarea profesională a deținuților reprezintă una dintre condițiile de bază, care contribuie la reintegrarea post-detenție, asigurând persoanelor care au fost private de libertate oportunitatea identificării unui loc de muncă și, implicit a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală.

Programele de interes național vor constitui o modalitate de compensare a deficitului de servicii necesare în sistemul penitenciar, organizațiile/instituțiile de profil din comunitate putând aplica pentru realizarea acestora.

Programele vor fi finanțate sau cofinanțate de la bugetul de stat, din următoarele surse: fonduri externe rambursabile și nerambursabile, donații, sponsorizări, parteneriat public-privat sau alte resurse, în condițiile legii. Sumele alocate din aceste surse vor fi incluse în bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

De asemenea, actul normativ prevede introducerea unui temei în baza căruia normele tehnice și metodologice de realizare a programelor de interes național în scopul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate se aprobă, în principiu, prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1. ORDONANȚEORDONANȚĂprivind reorganizarea unor instituţii publice din domeniul feroviar în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

Actul normativ reglementează cadrul legal pentru reorganizarea și funcționarea unor instituții publice în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Astfel, se asigură adaptarea situației juridice din domeniul transportului feroviar la realitatea pachetului IV feroviar, simplificarea circuitului birocratic, fluidizarea deciziei, precum și independența în ceea ce privește organizarea și procesul decizional.

Autoritatea Feroviară Română (AFER), ca instituție publică de siguranță națională, preia prin absorbție, activitatea, personalul și patrimoniul Organismului Notificat Feroviar Român (ONFR). În acest fel, AFER devine organism de evaluare a conformității care va îndeplini atribuțiile de „organism notificat” și „organism desemnat” de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, responsabil cu activitățile de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, încercare, certificare și inspecție.

De asemenea, se prevede crearea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), entitate cu personalitate juridică distinctă, ca urmare a divizării parțiale a AFER și prin absorbția Organismului de Licențe Feroviare Român (OLFR). Ca nou înființată autoritate națională de siguranță și licențiere pentru transportul feroviar și cu metroul, ASFR preia de la cele două instituții (ASFR și OLFR – anterior organisme din cadrul AFER), activitatea, structura de personal și patrimoniul din domeniu.

Astfel, Autoritatea de Siguranță Feroviară Română devine responsabilă de respectarea condițiilor necesare pentru garantarea siguranței sistemului feroviar din România referitoare la proiectarea, construirea, punerea în funcțiune, modernizarea, reînnoirea, exploatarea și întreținerea elementelor acestui sistem, precum și la calificările profesionale și condițiile de sănătate și de siguranță aplicabile personalului care contribuie la exploatarea și întreținerea sa.

Ambele instituții se vor finanța din venituri proprii.

Procesul de reorganizare contribuie la asigurarea unei activități mai suple a celor două instituții, permite posibilitatea selectării personalului pentru creșterea calitativă a acestuia, contribuie la evitarea creșterii poverii economice pentru operatorii economici din sistemul feroviar și cu metroul, precum și la implementarea digitalizării proceselor de depunere și prelucrare a documentelor.

• ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Modificările Codului de procedură fiscală vizează transpunerea Directivei (UE) 2021/514, posibilitatea efectuării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală de controale și verificări a procedurilor de raportare și de diligență fiscală prevăzute în anexa la Acordul FATCA și punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 ”Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

Astfel, din perspectiva transpunerii Directivei (UE) 2021/514:

–        Se introduce standardul ”relevanței previzibile” în ceea ce privește schimbul de informații fiscale. În acest sens, atunci când autoritatea fiscală a unui stat membru adresează o cerere de informații unei autorități fiscale din alt stat membru, aceasta trebuie să precizeze pe de o parte, scopul fiscal pentru care informațiile sunt solicitate, iar pe de altă parte, ce informații îi sunt necesare în vederea aplicării prevederilor privind taxele și impozitele;

–        Se lărgește sfera de aplicare a schimbului automat de informații prin includerea redevențelor în categoriile specifice de venituri şi de capital care pot face obiectul acestui mecanism;

–        Se introduce în sarcina operatorilor de platforme atât din state membre cât și din state terțe, obligația de a colecta o serie de informații cu privire la vânzătorii raportabili care operează pe platforma respectivă și de a le raporta către autoritatea fiscală;

–        Se introduce obligația de înregistrare în sarcina operatorilor de platforme din state terțe care au pe platformă vânzători raportabili din state membre UE;

–        Se introduc o serie de sancțiuni pentru operatorii de platforme care nu respectă procedurile de diligență fiscală și de raportare. În cazul operatorilor de platforme din state terțe sancțiunile putând ajunge până la revocarea înregistrării și oprirea accesului la platforma respectivă;

–        Se introduce posibilitatea realizării de către mai multe autorități fiscale din state membre, la cerere, a unor controale comune.

În vederea verificării respectării de către instituțiile financiare raportoare a procedurilor de raportare și de diligență fiscală precum și a procedurilor de conformare prevăzute în anexa la Acordul FATCA, se reglementează posibilitatea efectuării de către ANAF de controale și verificări în acest sens.

Pentru punerea în aplicare a standardului minim cu privire la articolul 16 ”Procedură amiabilă” din Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor, se introduce prevederea potrivit căreia un contribuabil, în baza unei convenții sau a unui acord de evitare a dublei impuneri, poate face o cerere de inițiere a unei proceduri amiabile către autoritățile competente din oricare dintre statele semnatare ale unei convenții sau a unui acord.

• ORDONANȚĂ privind modificarea şi completarea Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii şifuncţionării băncilor de dezvoltare din România

Modificările aduse Legii 207/2022 prin această Ordonanță au în vedere stabilirea unui regim prudențial special aplicabil băncilor de dezvoltare, în condițiile în care acestea sunt exceptate de la cadrul european CRD/CRR, astfel încât să se asigure atât adaptarea legislației din domeniul bancar la specificul activității băncilor de dezvoltare, cât și baza legală pentru elaborarea de către Banca Națională a României (BNR) a cadrului de reglementare secundar în aplicarea legii.

• ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii

Înședința de Guvern au fost eliminate, întimpuldezbaterilor, articolele cu privire la nivelulindemnizațiilor de maternitate, cuprinseîn forma inițială a proiectului de ORDONANȚĂ pentrumodificareaşicompletareaLegiinr. 95/2006 privindreformaîndomeniulsănătăţii, precumşipentrumodificareaşicompletareaunoracte normative cu impact îndomeniulsănătăţii, urmândsăconstituieobiectulunuiproiect de reglementareseparat.

PrincipalelemodificăriaprobateastăziprinOrdonanța de Guvern au învedere:

• Reglementareamodalității de asigurare a medicamentelorimunologice (agenţifolosiţipentruproducereaimunităţii active, precumunelevaccinuri), alteledecâtceleincluseînprogramele de sănătatepublicăfinanțate de MinisterulSănătățiisau care se administreazăaltorsegmentepopulaționale.Acesteavor fi incluseînlistamedicamentelor compensate de care beneficiazăasigurații. Contravaloareaacestormedicamenteva fi suportată de la bugetul de stat, printransferuricătrebugetulFonduluinaționalunic de asigurărisociale de sănătate, prinintermediulMinisteruluiSănătății. Costulserviciului medical de administrareva fi suportat de la bugetul de stat, prinbugetulMinisteruluiSănătățiialocatprogramelornaționale de sănătatepublică;
• Acordareaserviciilormedicalespitalicești, de recuperare, de îngrijirimedicale și paliative la domiciliu, a consultațiilor de urgenţă la domiciliu, a transportuluisanitarneasistatpoate fi efectuată și de furnizoriiautorizațiînscrișiînprocesul de acreditare;
• Definireamaiexactă a serviciilor de prevenție și depistareprecoce a bolilor de care beneficiazăasigurații;
• Introducereaobligațieifurnizorilor de serviciiconexeactului medical (psihologice, logopedice, kinetoterapeutice) de a utilizacardulnațional de sănătateînprocesul de acordare a serviciilor respective decontate de CNAS, cu excepțiaserviciilorfurnizate la distanţă, conform prevederilorlegaleînvigoare;
• Definireamaiexactă a informațiilorincluseînmodulul “Sumar de urgență” din Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului, însensulcăacestacuprindeinformațiireferitoare la diagnostice, proceduri, investigații, tratamente și medicațiaeliberată, aferenteultimelor 6 luni;
• Elaborarea, avizarea și aprobareaviitorului Contract-cadru, precum și a normelor de aplicare ale acestuia, până la data de 30 iunie 2023;
• AutorizareaMinisteruluiFinanțelor de a introduce înbugetul FNUASS, pemăsuraîncasării, a sumelorprovenite din protocoaleîncheiate de CNAS cu deținătorii de autorizații de punerepepiață a medicamentelorsau cu reprezentanțiilegaliaiacestora, precum și a sumelorprovenite din angajamenteleobligatoriiasumate de deținătorii de autorizație de punerepepiață a medicamentelor.

Principalelemodificări din legislațiaspecificăconcediilor și indemnizațiilor de asigurărisociale de sănătatesunt:

• Pentrupersoanaasigurată care desfășoarăactivitatea la maimulțiangajatori și care esteasigurată la fiecaredintreaceștiapentruconcediişiindemnizaţiile de asigurărisociale de sănătate, stagiul de asigurareeste de 6 lunirealizate la fiecareangajator, iarindemnizațiile se calculează și se plătesc, dupăcaz, de fiecareangajator. Baza de calculpentrufiecareindemnizație o constituienumaivenitulobținutpefiecareloc de realizare;
• Pentrupersoaneleasigurate care sunt cadre didactice și îșidesfășoarăactivitatea la maimulțiangajatoripentrucompletareanormeididactice, perioadele de stagiu de asigurarerealizateînultimele 12 lunianterioareluniipentru care se acordăconcediul medical se utilizează de cătretoțiangajatorii, iarindemnizațiile se calculează și se plătesc de fiecareangajator, numaipentruvenitulrealizat de asigurat la respectivulangajator;
• Perioadele de asigurare, realizateîntemeiullegislațieiunui stat cu care România a încheiatacorduri, înțelegeri, convențiisauprotocoaleinternaționale cu prevederiîndomeniulsănătății, se asimileazăstagiului de cotizarenecesarpentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurărisociale de sănătate;
• Cetățeniistrăinisauapatriziiaflațiînsituațiideosebite, proveniți din zona conflictuluiarmat din Ucraina, beneficiază de concedii și indemnizații de asigurărisociale de sănătate ca şiasiguraţiiromâni, încondițiileprevăzute de legislațiaînvigoare.

Principala modificare referitoare la stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății este redefinirea sintagmei „reprezentant legal al deținătorului de autorizație de punere pe piață a medicamentelor”, în sensul că acest reprezentant nu va mai avea obligația de a fi persoană juridică română.

Menționăm că unele din aceste noutăți necesită modificări corespunzătoare ale legislației secundare pentru a fi aplicate.

• ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Una din modificările actului normativ care reglementează circulația pe drumurile publice se referă la constituirea unei evidențe unitare a vehiculelor înregistrate, care se ține la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, prin înființarea unui registru unic de către Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări.

Comunicatul Ministerului Afacerilor Interne: https://www.mai.gov.ro/comunicat-de-presa-652/

• ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate

Măsurile cuprinse în ordonanță continuă și îmbunătățesc procesul de digitalizare a domeniului evidența persoanelor și al actelor de identitate și implementează obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C7 – Transformare Digitală, Investiția 8 – Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată.

Costurile de producție pentru primele cinci milioane de cărți de identitate vor fi acoperite prin PNRR, având alocate 200 de milioane de euro în acest sens.

Comunicatul Ministerului Afacerilor Interne: https://www.mai.gov.ro/comunicat-de-presa-653/

• ORDONANȚĂ pentru modificarea articolului 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale

Prin acest act normativ, Executivul a aprobat modificarea dispozițiilor art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, în vederea clarificării sumelor care reprezintă baza de calcul pentru contribuțiile operatorilor economici la Fondul Cultural Național.

Deșiintenția legiuitorului a fost de a lărgi baza de calcul pentru contribuțiile la Fondul Cultural National, prin dificultățile de punere în aplicare, acest efect va fi diminuat sau dificil de realizat. Astfel, revizuirea și clarificarea cadrului normativ este necesară pentru identificarea clară a obligațiilor de plată a contributoriilor, cât și pentru sprijinirea activității de colectare a contribuțiilor, realizată de Administrația Fondului Cultural Național, având ca efect încurajarea finanțării nerambursabile a proiectelor culturale.

• ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile

Actul normativ prevede, pentru eficientizarea utilizării sprijinului acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea preţurilor la energie, ca beneficiarii de sprijin să aibă posibilitatea să transmită electronic documentele pe baza cărora se pot face plăți prin serviciul de mandat poștal, într-o aplicație electronică pusă la dispoziție de Compania Naţională „Poşta Română“ – S.A.

Mecanismul actual prevede că beneficiarii de sprijin pot efectua plăți prin servicii de mandat poștal doar prin prezentarea la sediul subunităţilorpoştale ale Companiei Naţionale „Poşta Română“ – S.A. sau direct la salariatul poştal.

Măsura propusă adaugă încă o posibilitate de utilizare a sprijinului pentru energie, asigurându-se astfel accesul nediferențiat și șanse egale pentru persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, dar și a celorlalte categorii de persoane vulnerabile care beneficiază de sprijin pentru cheltuielile cu energia, prin accesarea informațiilor pe internet, fie pe calculator, tabletă ori telefon mobil, fără să fie nevoie să se deplaseze, mai ales în cazul persoanelor cu dizabilități si persoanelor vârstnice cu capacitate limitată de deplasare.

De asemenea, se redefinește  termenul de „dovadă a serviciului de mandat poştal”, cu elemente specifice comunicării documentelor și informațiilor prin intermediul aplicației electronice.

Ordonanța mai prevede modul de comunicare dintre Compania Naţională „Poşta Română” S.A  și beneficiarii de sprijin, prin intermediul aplicației electronice.

Totodată, Compania Naţională „Poşta Română” S.A. va asigura funcționarea aplicației electronice, respectiv preluarea documentelor, prelucrarea acestora, efectuarea plăților către furnizorii de energie și apoi informarea beneficiarilor de sprijin.

• ORDONANȚĂ pentru modificarea art. 16 din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Actul normativ prevede posibilitatea majorării,în limita bugetului aprobat cu această destinație,a indemnizațiilor lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene, ale primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%.

De asemenea, personalul din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor și consiliilor locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, după caz, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, va beneficia de un nivel al veniturilor salariale plafonate la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele Municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, cu încadrarea în bugetul aprobat .

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vor elabora Regulamentul-cadru pentru aprobarea criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru aceste persoane, precum și condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei, în cadrul instituțiilor și/sau autorităților publice care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau prin Mecanismul de redresare și reziliență. Regulamentul-cadru va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

1. ORDONANȚĂ privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Actul normativ stabilește cadrul legal de supraveghere a pieței și conformitatea produselor comercializate, inclusiv cele comercializate online, care cad sub incidența legislației armonizate la nivel comunitar, în condițiile în care creșterea în ritm exponențial a comerțului online impune măsuri de supraveghere a pieței produselor care pot circula liber pe Piața Unică și care pot afecta sau prejudicia consumatorii finali.

Prin această Ordonanță se asigură aplicarea noului Regulament (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011, negociat și adoptat la nivelul statelor membre UE în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România și care introduce cerințe pentru supravegherea pieței produselor și în mediul online.

În acest scop, ordonanța prevede Înființarea Biroului Unic de Legătură, cu rol unic de reprezentare a poziției coordonate a autorităților naționale vamale, de comunicare a Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței și de sprijinire a cooperării dintre autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre.

Noile reglementări facilitează cooperarea și asistența reciprocă cu autoritățile de supraveghere din celelalte state membre, efectuarea unor testări a produselor în laboratoarele de testare desemnate la nivelul UE și prevăd suplimentarea resurselor financiare ale autorităților de supraveghere a pieței prin redirecționarea a 30% din totalul amenzilor aplicate în conturile autorităților de supraveghere a pieței responsabile finanțate de la bugetul de stat.

1. ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  47/2022 privind ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru și pentru stabilirea unor măsuri privind derularea programelor naționale de investiții

În situația contractelor/acordurilor – cadru care includ proiectarea,  valoarea solicitării de plată nu include cheltuielile aferente proiectării și asistenței tehnice prevăzute în anexa nr. 6 secțiunea a 3-a la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare, iar celelalte elemente ale formulei, respectiv avansul și profitul sunt cele aferente exclusiv lucrărilor și se determină prin raportare la prețul contractului din care se scad sumele aferente proiectării.

Valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului include profitul, precum și, după caz:

a) cheltuielile directe și cheltuielile indirecte aferente lucrărilor și/sau cheltuielile aferente achiziției de dotări și/sau utilaje și echipamente tehnologice și funcționale sau

b) costul aferent achiziției de produse destinate realizării lucrărilor de întreținere/reparare/administrare/exploatare a drumurilor de interes național, județean sau local, iar achiziția este realizată prin atribuirea unui contract distinct.

În situația în care părțile procedează la recalcularea valorii ultimei solicitări de plată potrivit art. 3 alin. (6) după încheierea actului adițional prevăzut la alin. (6), acestea procedează la încheierea unui nou act adițional cuprinzând prețul final recalculat al contractului. În cazul în care părțile au procedat la efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, după încheierea actului adițional prevăzut la alin. (6) și anterior încheierii actului adițional prin care se determină prețul final recalculat al contractului, pentru suma aferentă diferenței dintre prețul final recalculat al contractului și prețul final al contractului determinat potrivit alin. (6),  prin derogare de la prevederile art. 43 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se datorează și nu se virează către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. suma aferentă cotei prevăzută la art. 43 alin. (2) lit. b) din aceeași lege.

Prevederile actului normativ se aplică și contractelor de achiziție în care autoritățile/entitățile contractante au aplicat penalități de întârziere/majorări de întârziere/daune-interese sau alte clauze penalizatoare de natură similară pentru neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor contractuale asumate de contractant, și pentru cele care s-a depășit durata de execuție prevăzută în contract fără ca aceasta să fi fost modificată potrivit clauzelor contractuale sau potrivit prevederilor legale în vigoare.

Totodată, se acordă un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru beneficiarii programelor naționale care au făcut aplicarea prevederilor art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/ acordurilor-cadru, de a solicita sumele aferente diferenței dintre sumele estimate prin solicitare și sumele real determinate ca urmare a aplicării formulei prevăzute la art. 2 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, aferente întregii perioade în care această formulă a fost aplicată.

12.ORDONANȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţiicotizaţiilor la organizaţiileinternaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plăţii cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României la Asociația Europeană a Cardurilor de Tineret (AECT)

Ordonanța a fost aprobată.

1. ORDONANȚE DE URGENȚĂORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinţareaUnităţii Executive pentru FinanţareaÎnvăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare

UEFISCDI asigură, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 62/1999, suport tehnic și administrativ pentru programele de finanțare ale Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Ordonanța de urgență adoptată crează cadrul legal pentru a permite UEFISCDI să asigure suport tehnic și administrativ și altor ministere, și instituții publice coordonatoare de programe de finanțare proiecte, precum și instituții private, în ceea ce privește finanțarea de proiecte, precum și instrumente informatice care să asigure procesul de centralizare, raportare, analiză si interoperare date.

Totodată, ordonanța de urgență contribuie la o colaborare mult mai orientată spre rezultat, simplificată administrativ și cu diminarea riscului de nerespectare a calendarelor, jaloane asumate de România, dintre Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe de o parte, și UEFISCDI, pe de altă parte.

UEFISCDI are capacitatea instituțională pentru derularea și administrarea proceselor de evaluare și selecție proiecte, negociere, contractare și finanțare, verificare tehnică și financiară, monitorizare și evaluare, pentru programe și proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare și antreprenoriat.

Sistemul informatic performant, de care dispune UEFISCDI, www.uefiscdi-direct.ro , poate asigura tot ciclul de viață al unui proiect.

De asemenea, platforma Brainmap, https://www.brainmap.ro/, registrul cercetătorilor și antreprenorilor din România, cu peste 50.000 de persoane înregistrate cu expertiză și experiență în activitatea de cercetare, inovare și antreprenoriat, permite identificarea potențialilor experți evaluatori, cu expertiză specifică fiecărui tip de competiție.

Prin modificările introduse de ordonanța de urgență, UEFISCDI va putea desfășura următoarele activități:

•        Conducerea de programe si proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare și antreprenoriat cu finanțare publică națională și/sau internaționala, pe baza de act administrativ, contract de finanțare, protocol de colaborare, acord de parteneriat, acord de delegare si altele asemenea încheiate cu instituții publice sau private, din tara sau străinătate, putând gestiona funcțiile de: evaluare si selecție proiecte; negociere, contractare si finanțare; verificare tehnica si financiara, monitorizare si evaluare.

•        Asigurarea evaluării proiectelor pentru competiții organizate în cadrul unor programe/proiecte conduse de alte instituții publice sau private, din tară sau străinătate, pe baza de contract de finanțare, protocol de colaborare, acord de parteneriat, acord de delegare și altele asemenea.

•        Utilizarea, pentru îndeplinirea atribuțiilor prezentate mai sus, de colaboratori externi, din țară și străinătate, remunerați în condițiile legii și conform condițiilor specifice pentru programele/proiectele conduse sau evaluate.

•        Dezvoltarea, administrarea și întreținerea de platforme informatice pentru managementul competițiilor de proiecte, pentru facilitarea procesului de centralizare, raportare, analiză și interoperare date privind sistemele naționale de învățământ superior, cercetare, inovare și antreprenoriat, inclusiv pentru a facilita procesul de elaborarea a politicilor bazate pe evidențe.

Informații suplimentare

Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 62/1999, UEFISCDI este o instituție publică care dispune de capacitate administrativ-profesională de implementare a politicilor publice naționale din domeniile cercetării științifice și învățământului superior și care asigura suport tehnic și administrativ pentru programele de finanțare ale Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În perioada 2010-2022, UEFISCDI a administrat aproximativ 1 miliard euro, finanțare acordată prin competiții proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu peste 40.000 propuneri de proiecte evaluate.

Totodată, în 2022, UEFISCDI a asigurat procesele de evaluare pentru două competiții PNRR, Investiția 16 – Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului și Investiția 4 – Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar, organizate de către Ministerul Educației (1.537 cereri de finanțare evaluate).

1. HOTĂRÂRI DE GUVERNHOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2022

Guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal și în sectorul zootehnic, în limita sumei totale de 1.108.567,094 mii lei. Banii se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023, după cum urmează:

1.       În sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum şi pentru culturile de in pentru fibră – ANT 2, cânepă pentru fibră – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 şi sfeclă de zahăr – ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2022, plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii sunt în limita sumei de 438.296,804 mii lei, echivalentul sumei de 88.562,700 mii euro, și se distribuie astfel:

•        422.157,124 mii lei, echivalentul sumei de 85.301,500 mii euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil;

•        27,220 mii lei, echivalentul sumei de 5,500 mii euro, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

•        8.196,534 mii lei, echivalentul sumei de 1.656,200 mii euro, pentru tutun;

•        415,716 mii lei, echivalentul sumei de 84,000 mii euro, pentru hamei;

•        7.500,210 mii lei echivalentul sumei de 1.515,500 mii euro, pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

•        cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez;

•        leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole;

•        rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere;

•        plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră;

•        plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei;

•        alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice;

•        legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni;

•        furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi;

•        căpşuni;

•        loturi semincere;

•        culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de PlăţişiIntervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor aprobate la suprafeţele eligibile corespunzătoare.

2.       În sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de producție, specia bovine, sectoarele lapte și carne, precum și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine și caprine, care se acordă pentru anul de cerere 2022, plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii sunt în limita sumei de 670.270,290 mii lei, echivalentul sumei de 135.435,500 mii euro, și se distribuie astfel:

•        91.675,276 mii lei, echivalentul sumei de 18.524,000 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte;

•        385.264,803 mii lei, echivalentul sumei de 77.847,000 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne;

•        193.330,211 mii lei, echivalentul sumei de 39.064,500 mii euro, pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de PlăţişiIntervenţie pentru Agricultură, astfel:

•        prin raportarea sumei aprobate la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile;

•        prin raportarea sumei aprobate la efectivele de bovine eligibile;

•        prin raportarea sumei aprobate la femele ovine și caprine eligibile.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN privind scăderea din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi din administrarea Agenţiei de PlăţişiIntervenţie pentru Agricultură-Centrul JudeţeanDâmboviţa a unui imobil, ca urmare a retrocedării, în condiţiile legii

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea descrierii tehnice, după caz, pentru unele bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorilor de inventar pentru bunurile immobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 715/2017

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane

Mecanismul are în vedere adaptarea și îmbunătățirea capacității de identificare a victimelor traficului de persoane și de asigurare a protecției și asistenței acestora.

Astfel, noul Mecanism vizează o mai bună coordonare a instituțiilor implicate și eficientizarea răspunsului acestora, astfel încât victimele traficului de persoane să beneficieze de sprijin integrat în acord cu nevoile individuale ale acestora și situația specifică în care se află. Sunt reglementate aspecte precum:

•        definirea conceptele esențiale cu care operează actorii implicați în procesul de identificare și referire a victimelor traficului de persoane; principiile etice și deontologice în aplicarea mecanismului de identificare și referire a victimelor traficului de persoane; aspecte generale și acțiuni specifice privind procesul de identificare a victimelor traficului de persoane, respectiv privind referirea victimelor traficului de persoane către  servicii de asistență și protecție;

•        principalii actori cu atribuții în implementarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane;

•        acțiuni specifice identificării și referirii victimelor minore;

•        aspectele specifice identificării și referirii victimelor cu altă cetățenie decât cea română, precum și cele referitoare la repatrierea voluntară asistată a victimelor traficului de persoane cetățeni români și străini;

•        modalitatea de evaluare și monitorizare a implementării măsurilor specifice Mecanismului Național de Identificare și referire a victimelor traficului de persoane.

Adoptarea unui nou mecanism este necesară ca urmare evoluției cadrului legislativ în materie penală, respectiv reconfigurea politicii penale a statului, inclusiv în ceea ce privește fenomenul traficului de persoane, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de Procedură penală.

De asemenea, în Anexa nr. 1 a Mecanismului sunt stabilite Listele indiciilor/indicatorilor ce pot fi folosiți pentru evaluarea a unei posibile situații de trafic de persoane (victimă potenţială) sau pentru identificarea unei victime prezumate a traficului de persoane, iar Anexa nr. 2 cuprinde instrumente de lucru ale specialistului în relație cu victima traficului de persoane.

În prezent, Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane este reglementat la nivel de ordin al ministrului și a fost adoptat în anul 2008. La data intrării în vigoare a hotărârii, se abrogă ordinele de ministru respective.

Informații suplimentare

Potrivit art. 272 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi are ca obiect stabilirea modalităţilor de identificare a victimelor traficului de persoane şi a procedurii de încredinţare a acestora către furnizorii de servicii de protecţieşiasistenţă.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi pentru trecerea unei construcții aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Podul Înalt” al Judeţului Vaslui din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi demolării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1121/2020 privind aprobarea amplasamentului şideclanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Deschiderea şi punerea în exploatare a Carierei Timişeni – Pinoasa, judeţul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”

Prin acest act normativ, Executivul a aprobat modificarea anexei 2 la HG nr. 1121/2020 în vederea actualizării sumei individuale reprezentând despăgubiri pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a Carierei Timișeni-Pinoasa, județul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”.

Ca urmare a hotărârii definitive pronunțate de instanța de judecată în dosarul 3930/95/2021, suma alocată inițial de 16.172 de lei se suplimentează cu 100.582 lei, aceasta fiind asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei aprobat pentru anul 2023.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociaţiei Folclorice ,,Someşul Napoca”

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului şi în administrarea Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, precum şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şifuncţionarea Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind recunoaştereaAsociaţiei Clubul Sportiv Romanian DriftCommunity ca fiind de utilitate publică

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind guvernanța Platformei de Cloud Guvernamental

Asumată prin PNRR, ca pilon fundamental al accelerării transformării digitale a administrației, Platforma de Cloud Guvernamental va reuni într-o singură arhitectură informatică, sigură și consolidată, aplicațiile și sistemele informatice ale administrației publice centrale.

Comunicatul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării: https://www.research.gov.ro/executivul-a-aprobat-hotararea-de-guvern-privind-ghidul-de-guvernanta-a-platformei-de-cloud-guvernamental-8976/

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Anexelor nr. 1-8 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţionalSecţiunea a VIII-a -zone cu resurse turistice

Actul normativ modifică anexele OUG nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice, fiind atestate ca zone cu resurse turistice 21 de noi localități.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: https://bit.ly/3YcgXsE

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea şifuncționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERNpentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea şifuncționarea Ministerului Investiţiilorşi Proiectelor Europene

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind eliberarea doamnei Oprea Mica din funcţia de prefect al județului Bistrița-Năsăud

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Panaitescu Gabriel-Aurelian din funcţia de prefect al județului Galați

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

1. HOTĂRÂRE DE GUVERNprivind numirea domnului Cioarba Teofil-Iulian în funcţia de prefect al judeţului Bistrița-Năsăud

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Gavril Claudiu-Sorin în funcţia de prefect al judeţului Galați

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

• MEMORANDUMURIMEMORANDUM cu tema: Estimările pentru anii 2023 şi 2024 cu privire la contribuţia UE din fondurile europene aferente perioadelor de programare financiară 2014-2020 şi 2021-2027

Actul normativ prevede estimările cu privire la contribuția de plată a Uniunii europene din fonduri europene pentru perioadele de programare financiară 2014-2020 și 2021-2027, pe care Comisia Europeană le-a solicitat României și care urmează să fie transmise până la data de 31 ianuarie 2023.

Astfel, pentru perioada de programare 2014-2020, suma previzionată a fi inclusă în aplicațiile de plată transmise către Comisia Europeană pentru perioada 2023-2024 este de aproximativ 7,67 miliarde euro (contribuție UE), din care, pentru anul 2023, este previzionată suma de aproximativ 5,2 miliarde euro (contribuție UE).

Pentru perioada de programare 2021-2027, suma previzionată a fi inclusă în cererile de plată transmise către Comisia Europeană pentru perioada 2023-2024 este de aproximativ 3,74 miliarde euro (contribuție UE), din care, pentru anul 2023, este previzionată suma de aproximativ 0,45 miliarde euro (contribuție UE).

Aceste prognoze au fost făcute în urma estimărilor autorităților de management din România pe baza declarațiilor de cheltuieli pe care acestea le vor transmite către Autoritatea de Certificare și Plată (ACP) în anii 2023 și 2024, pentru perioada de programare 2014-2020, respectiv a estimărilor privind contribuția UE aferentă cheltuielilor autorizate, plătite de autoritățile de management și incluse în cererile de plată transmise de ACP către CE în anii 2023 și 2024, pentru perioada 2021-2027.

• MEMORANDUM cu tema: Semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei Albiţa (România) – Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare in România

Actul normativ a fost adoptat

• MEMORANDUM cu tema:Aprobarea Programului legislativ al Guvernului pentru anul 2023

Actul normativ a fost adoptat

• NOTENOTĂ cu privire la Lista priorităților legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară parlamentară a anului 2023