Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021, date provizorii pentru județul DOLJ

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului DOLJ de 599,4 mii persoane (599442 persoane), în scădere cu 61,1 mii locuitori (61102persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (309840 persoane, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban(300950 persoane, reprezentând50,2%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţulDOLJ se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor.

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul DOLJ crescând la 43,2 ani (față de 41,8 ani laRPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,8 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul DOLJ se plasează pe locul 29.

În cadrul Regiunii SUD-VEST OLTENIA din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,7 ani, județul nostru poziționându-se pe locul întâi.

Figura 1. Distribuția județelor din regiunea SUD-VEST OLTENIA după vârsta medie,

rezultate provizorii RPL2021

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul DOLJ este de 133,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 12,3.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportulde dependență demografică la nivel național de55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului DOLJ

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Tabel 1.Localitățile cu cele mai mari creșteri (%) și cele cu cele mai mari descreșteri (%) ale populației rezidentela 1 decembrie 2021 din județul DOLJ față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021

Municipii, orașe, comune	RPL 2021 rezultate provizorii	RPL2011	creștere/ scădere 2021 față de 2011
persoane	%
MALU MARE	7548	3780	3768	199.7
CÂRCEA	4644	3424	1220	135.6
PIELEȘTI	4666	3609	1057	129.3
GHERCEȘTI	2132	1690	442	126.2
SILIȘTEA CRUCII	1248	1609	-361	77.6
SEACA DE PĂDURE	781	1042	-261	75.0
GOGOȘU	523	723	-200	72.3
BOTOȘEȘTI-PAIA	585	809	-224	72.3

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului DOLJ, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt:comuna MALU MARE, care a ajuns la o populație de 7548 persoane (cu 3768 persoane mai mult decât în 2011), comuna CÂRCEA,cu o populație rezidentă de 4644 persoane (cu 1220 persoane mai mult decât în 2011) și comuna ȘIMNICU DE SUS,cu o populație rezidentă de 5733 persoane (cu 1106 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna MALU MAREși comuna CÂRCEA au crescut cu 99,7% față de 2011 ajungând la o populație de 7548 locuitori, respectiv 35,6% ajungând la o populație de 4644 locuitori).

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna BOTOȘEȘTI-PAIA(585 locuitori, –27,7% față de populația din 2011) și comuna GOGOȘU (523 locuitori, –27,7% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna GOGOȘU cu numai 523 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 723 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică comună a fost tot comuna GOGOȘU.

Cea mai mare comună din județ este comuna POIANA MARE (9047 persoane) care a scăzutfață de RPL2011 cu 1693 persoane și care și-a menținut această poziție  la ambele recensăminte.

Orașul BECHETeste orașul cel mai mic din cadrul județului (4355locuitori față de 3657 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Orașul FILIAȘI cu 15031 locuitori.

Municipiul CRAIOVA, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 234140 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 35366 persoane.

Între cele două recensăminte, și-au păstrat aproximativ dimensiunea 3 localități.Sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabel 2. Localitățile din județul DOLJ care nu au înregistrat modificări majore de populație între cele două recensăminte

Comune	RPL 2021 rezultate provizorii	RPL2011	creștere/ scădere 2021 față de 2011
persoane	%
COȘOVENI	3238	3237	1	100.0
VÂRTOP	1666	1658	8	100.5
AFUMAȚI	2646	2633	13	100.5

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Figura 2. Structura populației din județul DOLJdupă ponderea principalelor etnii,

rezultate provizorii RPL2021(%)

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 525850 persoane (din totalul celor 599442 persoane care formează populația rezidentă a județului DOLJ). S-au declarat români 494409 persoane (94,0%). Populația de etnie romă a reprezentat 5,7% (29918 persoane). Urmează macedonenii cu 723 persoane (0,1%). Celelalte etnii însumează 800 de persoane (0,2%).

Potrivit liberei declarații a celor 525357 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul DOLJdupă limba maternă se prezintă astfel: pentru97,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. Urmează  apoi limba romani cu 2,8%.

Structura confesională a fost declarată de 521260 persoane din totalul populației rezidente a județului DOLJ și arată că  97,7% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (Biserica Ortodoxă Română).Ponderi mai mari au religia penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică) reprezentând 0,6% și religia Adventistă de Ziua a Șaptea (0,3%).

Figura 3. Structura populației județul DOLJ pe principalelereligii declarate,

rezultate provizorii RPL2021 (%)

Structura populațieirezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 49,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți143893 bărbați și 149881 femei. Nu au fost niciodată căsătorite38,1% persoane (41,1% bărbați și 35,4% femei).

Figura 4. Structura populației din județul DOLJ după starea civilă,

rezultate provizorii RPL2021 (%)

Persoanele văduve reprezintă 5,4% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 2,1% bărbați văduvi respectiv 8,5% femei.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului DOLJ, 43,4% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și16,1% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţulDOLJ se situează pe locul 10 în ierarhia judeţelor.

Figura5.Structura populației județului DOLJdupă nivelul de educație,

rezultate provizorii RPL2021(%)

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, un nivelscăzut educațional absolvit îl au 37,6% persoane de sex masculin și 43,1% de sex feminin iar  47,2% persoane de sex masculin respectiv 40,0% persoane de sex feminin au nivel educațional absolvit mediu. Nivelul superior a fost absolvit de 15,2% persoane de sex masculin și 16,9% persoane de sex feminin.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă[1]a județului DOLJeste de 237345 persoane, fiind compusă din216163 persoane ocupate și  21182 șomeri.

Populația inactivă cuprinde  362097 persoane din care pensionarii reprezintă 39,4%, iar elevii și studenții aproape o treime (28,0%).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţulDOLJ se situează pe locul 31în ierarhia judeţelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţulDOLJ se situează pe locul 33 în ierarhia judeţelor.

Director executiv,

Ispas Carmen Isabelle

*

*          *

Anexa 1 cuprinde tabelul cu populația rezidentă la nivel de municipiu, oraș, comună din județ.

Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de presă au suferit modificări.

Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul  Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.

Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro

Precizări metodologice

RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populațieișilocuințelor[2]și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populațieișilocuințelor[3]. Prin regulamentele europene de implementare[4], pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor șimetadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.

Conform acestor recomandări, populațiarezidentă a României include:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședințaobișnuită[5] în România;
• persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționalestaționate în restul lumii, personalul național al bazelor științificenaționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.

Conform definițieiinternaționale, nu s-au cuprins în populațiarezidentă a țării:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
• persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețincetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelororganizațiilorinternaționaleși nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:

• persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).

Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului)până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane. 

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).

---

[1]La RPL2021 metodologia de determinare a populațieiocupateși a celeiaflateînșomaj a fostrevizuităpentru a răspundecerințelorBirouluiInternațional al MunciitrasateprinRezoluţiaprivindstatisticamuncii, a ocupăriişi a subutilizăriiforţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a ConferinţăInternaţională a StatisticienilorMuncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/—dgreports/—stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Ceamaiimportantămodificarevizeazăexcluderea din sferaocupării a persoanelor care producbunuriagricoledestinateexclusivsaumajoritar auto-consumului care generează un impact sesizabilîn special însensulreduceriinumăruluipopulațieiocupateși a celei active (precum și a ratelor de ocupareșiactivitate).

Din acestmotivrezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu celepublicate la recensăminteleanterioare.

[2]https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf

[3]http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf

[4]Regulamentul de punereînaplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliuluiprivindrecensământulpopulațieiși al locuințelor, înceeacepriveștespecificațiiletehnice ale tematicilorși ale defalcărilorlor;

Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilireaanului de referințăși a programului de date statisticeși de metadateprivindrecensământulpopulațieiși al locuințelorprevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;

Regulamentul de punereînaplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punereînaplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliuluiprivindrecensământulpopulațieiși al locuințelorînceeacepriveștemodalitățileșistructurarapoartelor de calitate precum șiformatultehnicpentrutransmitereadatelorși de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;

Regulamentul de punereînaplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privindstabilireauneiacțiunistatisticedirectetemporarepentrudiseminareatematicilorselectate ale recensământuluipopulațieiși al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 km²

[5]Definităînconformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privindrecensământulpopulaţieişi al locuinţelor.